Mutarea uriașă a rușilor pe piața financiară internațională. Peste 200 de miliarde de dolari investiți

Deși atenția lumii se concentrează pe situația de criză creată de Moscova prin comasarea de 100.000 de militari în apropierea granițelor cu Ucraina, există vești importante despre Rusia și pe piața financiară.

O companie specializată în tranzacții financiare din Singapore a anunțat că rușii dețin criptomonede în valoare de 214 miliarde de dolari, echivalentul a 12% din valoarea totală globală a acestora.

Peste 17 milioane de ruși, sau aproximativ 12% din populația totală, sunt proprietari de criptomonede, potrivit procesatorului de plăți Coin Market Cap, citat de Bloomberg.
Cifra deținerilor de criptomonede din Rusia depășeșete valoarea de 16,5 trilioane de ruble (214 miliarde de dolari), estimată și de Kremlin și de oficialii guvernamentali, care intenționează să elaboreze un plan de reglementare a criptomonedelor.

Moscova consideră că ar fi mai benefic dacă vor fi stabilite niște reguli precise pentru tranzacționarea criptomonedelor, decât impunerea unor restricții totale în acest sector financiar.

Estimarea a fost realizată în ianuarie 2022, prin analiza adreselor IP (Internet Protocol) ai celor mai mari utilizatori de schimburi de criptomonede din Rusia, precum și în baza altor informații, potrivit unor oficiali care lucrează la propunerile guvernului de la Moscova.

Statisticile oferă o imagine a pieței de criptomonede, care este în creștere, iar Rusia este considerată a treia țară din lume ca volum de minerit de bitcoin, cea mai tranzacționată și valoroasă criptomonedă de pe plan global.

Scurgeri dintr-un document confidențial american: SUA și Rusia un posibil aranjament militar de anvergură
Din cei peste 17 milioane de ruși care dețin criptomonede, 60% dintre investitorii locali sunt persoane cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani, în timp ce 500.000 de programatori lucrează în industria IT din Rusia.

”Scena criptomonedelor din Rusia este în creștere și vin din ce în ce mai mulți investitori. Mulți dintre ei sunt tineri, care nu înțeleg mersul pieței”, a spus Stanislav Koritsky, gazda podcast-ului investBRO.

Guvernul și Banca Centrală a Rusiei sunt deocamdată în dezacord cu privire la viitorul criptomonedelor din țară, iar președintele Vladimir Putin a cerut autorităților din domeniu să se gândească la un compromis de reglementare a acestei piețe financiare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.