Ucraina își crește importurile de gaze naturale din Slovacia

03 Feb. 2022, 21:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Feb. 2022, 21:30 // Actual //  bani.md

Ucraina a semnat un acord pentru a-şi majora, cu până la 55%, importurile de gaze naturale din Slovacia, în condiţiile în care încearcă să îşi asigure aprovizionarea cu energie ameninţată de o posibilă invazie a Rusiei, odată cel mai mare furnizor de gaze al Ucrainei, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Operatorul de sistem de transport al gazelor din Ucraina (GTSOU) a informat joi că Ucraina şi-a majorat capacitatea garantată pentru importurile de gaze din Slovacia, de la 27 milioane metri cubi pe zi până la 42 milioane metri cubi pe zi. Operatorul din Ucraina a precizat că noul acord încheiat cu firma Eustream a.s. din Slovacia va fi valabil până la data de 31 martie 2022.

Acest acord ne va îmbunătăţi în mod semnificativ securitatea energetică în această perioadă”, a informat GTSOU.

Ucraina trebuie să importe mai mult de 30% din gazele naturale pe care le utilizează şi Slovacia este principala rută pentru livrările sale. În luna ianuarie consumul mediu de gaze al Ucrainei a fost de 127 milioane metri cubi pe zi.

La începutul acestei săptămâni, GTSOU a informat că Ucraina a început să primească gaze naturale din Europa Occidentală via Ungaria, adăugând că aceasta a devenit o nou rută de aprovizionare.

Ucraina a încetat să mai importe gaze naturale din Rusia, care odată era cel mai important furnizor al său, după ce relaţiile dintre cele două ţări s-au înrăutăţit ca urmare a anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014. Autorităţile de la Kiev acuză Moscova că utilizează energia ca o armă împotriva Europei, acuzaţie respinsă de Moscova.

 

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.