Natalia Gavrilița: Au rămas bani puțini. Circa 12 mil. lei, alocați din fondul de rezervă pentru Prima Casă

Mijloace financiare în sumă de 11,6 milioane de lei au fost alocate din fondul de rezervă al Guvernului Republicii Moldova în vederea finanțării programelor de compensații demarate în cadrul programului de stat „Prima Casă”. Decizia a fost luată la ședința Cabinetului de miniștri de miercuri, 25 august curent, în cadrul căreia prim-ministra Natalia Gavrilița a venit cu o atenționare către miniștri, scrie Realitatea.md.

„Bugetul estimat pentru lunile septembrie-octombrie 2021 necesar pentru acoperirea cererilor acceptate în finanțare și cererilor plasate în lista de așteptare a compensațiilor până la data de 20 august curent în cadrul programelor de compensare derulate în cadrul programului de stat „Prima Casă” este de 11,6 milioane de lei. Epuizarea alocațiilor pentru finanțarea programelor de compensare atrage după sine stoparea definitivă a acestora și creșterea riscului apariției a creditelor neperformante”, se explică în proiectul hotărârii de Guvern.

Astfel, miniștrii au decis unanim alocarea acestor mijloace financiare.

„Suplinim cu mijloace financiare din acest fond, pentru ca oamenii să-și poată onora obligațiunile față de bănci, dar în fondul de rezervă sunt puțini bani. Rog miniștri să prioritizeze procesul, astfel încât să putem adopta rectificarea bugetului în septembrie”, a atenționat Natalia Gavrilița.

La care ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a precizat că mijloacele financiare sunt planificate pentru două luni, restul se vor cuprinde în rectificarea bugetului.

#prima casa #bani #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.