Natalia Gavrilița: Au rămas bani puțini. Circa 12 mil. lei, alocați din fondul de rezervă pentru Prima Casă

Mijloace financiare în sumă de 11,6 milioane de lei au fost alocate din fondul de rezervă al Guvernului Republicii Moldova în vederea finanțării programelor de compensații demarate în cadrul programului de stat „Prima Casă”. Decizia a fost luată la ședința Cabinetului de miniștri de miercuri, 25 august curent, în cadrul căreia prim-ministra Natalia Gavrilița a venit cu o atenționare către miniștri, scrie Realitatea.md.

„Bugetul estimat pentru lunile septembrie-octombrie 2021 necesar pentru acoperirea cererilor acceptate în finanțare și cererilor plasate în lista de așteptare a compensațiilor până la data de 20 august curent în cadrul programelor de compensare derulate în cadrul programului de stat „Prima Casă” este de 11,6 milioane de lei. Epuizarea alocațiilor pentru finanțarea programelor de compensare atrage după sine stoparea definitivă a acestora și creșterea riscului apariției a creditelor neperformante”, se explică în proiectul hotărârii de Guvern.

Astfel, miniștrii au decis unanim alocarea acestor mijloace financiare.

„Suplinim cu mijloace financiare din acest fond, pentru ca oamenii să-și poată onora obligațiunile față de bănci, dar în fondul de rezervă sunt puțini bani. Rog miniștri să prioritizeze procesul, astfel încât să putem adopta rectificarea bugetului în septembrie”, a atenționat Natalia Gavrilița.

La care ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a precizat că mijloacele financiare sunt planificate pentru două luni, restul se vor cuprinde în rectificarea bugetului.

#prima casa #bani #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.