Navele care transportau petrol iranian s-au mutat la cel rusesc. Metoda folosită pentru mascarea operațiunilor

Navele care transportau anterior petrol iranian trec la transportarea țițeiului rusesc, potrivit companiei de analiză maritimă Vortexa, citate de Bloomberg.

Pe măsură ce tot mai multe companii refuză să livreze petrol și produse petroliere rusești, cei familiarizați cu comerțul cu mărfuri sub sancțiuni vor continua să-și folosească petrolierele pentru a transporta petrolul rusesc spre est, potrivit lui Armen Azizyan, analist al pieței de țiței la Vortexa.

Unsprezece dintre navele urmărite care transportau anterior țiței iranian au încărcat petrol și produse rusești din aprilie, potrivit unei note din 21 iulie.

Se precizează că majoritatea navelor care au început să transporte materii prime rusești sunt de tip Aframax, care pot transporta 730.000 de barili de petrol. În același timp, printre acestea se numără mari transportatori de petrol, care pot lua la bord aproximativ două milioane de barili.

Astfel, livrările din Rusia au crescut la 250 de mii de barili pe zi în prima jumătate a lunii iulie, adică cu 170 de mii de barili pe zi mai mult decât în aprilie, a subliniat Bloomberg.

Există un număr din ce în ce mai mare de petroliere care își opresc transponderele prin satelit și efectuează transferuri de la navă la navă, a spus Vortexa. Metoda este adesea folosită pentru a masca încărcarea sau descărcarea mărfurilor. Dintre cele 14 nave care au făcut acest lucru în ultimele săptămâni, cinci dintre ele au mutat anterior țiței iranian.

Potrivit datelor vamale chineze pentru iunie, care au fost publicate de Reuters cu o zi înainte, Rusia rămâne cel mai mare exportator de petrol către China pentru a doua lună consecutiv.

În luna mai, China a crescut importurile de materii prime rusești cu 55% față de anul trecut și cu aproximativ un sfert față de aprilie. Drept urmare, volumul lunar de livrări de 8,42 milioane de tone a devenit un record, ceea ce a permis Rusiei să înlocuiască Arabia Saudită pe primul loc în rândul furnizorilor către China.

În iunie, importurile de petrol rusești, inclusiv transporturile prin conducta Siberia de Est-Pacific și transportul maritim, s-au ridicat la 7,29 milioane de tone, în creștere cu aproape zece procente față de un an în urmă, deși sub recordul din mai.

#Iran #petrol #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija,

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.