Șoc pe piața cerealelor! Transnistria și firma fratelui Irinei Vlah au pus mâna pe jumătate din exporturile de porumb

Exporturile de porumb din Republica Moldova în lunile iulie–august 2025 s-au menținut la același nivel cu anul precedent, arată analiza economistului Iurie Rija. În această perioadă au fost livrate 20,0 mii tone de porumb, comparativ cu 20,8 mii tone în iulie–august 2024. Valoric, încasările au totalizat 80,9 milioane lei, practic identice cu cele din anii precedenți, dar departe de nivelul excepțional din 2022, când s-au depășit 353 milioane lei.

Prețul mediu la export a crescut ușor, la 4,04 lei/kg, față de 3,99 lei/kg în 2024 și 3,72 lei/kg în 2023, însă rămâne mult sub recordul din 2022, de 5,86 lei/kg. O parte din exporturile din această vară au vizat porumb pentru însămânțare, ceea ce a ridicat media, mai ales pe piețe unde s-au înregistrat valori semnificativ mai mari: Bulgaria a plătit 6,9 lei/kg, Germania 106,3 lei/kg, iar Ucraina, Marea Britanie și SUA între 23 și 39 lei/kg.

În topul exportatorilor s-au produs schimbări majore. Grando Invest Group, un holding transnistrean, a urcat pe primul loc, cu 5 611 tone (28% din total), urmat de Demir Agro, cu 4 092 tone (firma fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah co cotă 20% n.a). Rusagro-Prim SRL, tradițional lider al pieței, a coborât pe locul trei, cu 3 443 tone, iar Orom-Imexpo SRL a livrat 2 920 tone. Astfel, noii jucători au reușit să concentreze aproape jumătate din exporturile Moldovei în perioada analizată.

Și la capitolul destinații de export apar modificări. Grecia a devenit cumpărătorul dominant, cu 9 405 tone (47% din total), la un preț mediu de 3,9 lei/kg, depășind România (4 081 tone, 20%) și Cipru (3 443 tone, 15%). România și Turcia au fost parteneri tradiționali pentru porumbul moldovenesc, însă în 2025 Grecia s-a impus ca piață principală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trnansitria. grecia #porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.