Șoc pe piața cerealelor! Transnistria și firma fratelui Irinei Vlah au pus mâna pe jumătate din exporturile de porumb

Exporturile de porumb din Republica Moldova în lunile iulie–august 2025 s-au menținut la același nivel cu anul precedent, arată analiza economistului Iurie Rija. În această perioadă au fost livrate 20,0 mii tone de porumb, comparativ cu 20,8 mii tone în iulie–august 2024. Valoric, încasările au totalizat 80,9 milioane lei, practic identice cu cele din anii precedenți, dar departe de nivelul excepțional din 2022, când s-au depășit 353 milioane lei.

Prețul mediu la export a crescut ușor, la 4,04 lei/kg, față de 3,99 lei/kg în 2024 și 3,72 lei/kg în 2023, însă rămâne mult sub recordul din 2022, de 5,86 lei/kg. O parte din exporturile din această vară au vizat porumb pentru însămânțare, ceea ce a ridicat media, mai ales pe piețe unde s-au înregistrat valori semnificativ mai mari: Bulgaria a plătit 6,9 lei/kg, Germania 106,3 lei/kg, iar Ucraina, Marea Britanie și SUA între 23 și 39 lei/kg.

În topul exportatorilor s-au produs schimbări majore. Grando Invest Group, un holding transnistrean, a urcat pe primul loc, cu 5 611 tone (28% din total), urmat de Demir Agro, cu 4 092 tone (firma fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah co cotă 20% n.a). Rusagro-Prim SRL, tradițional lider al pieței, a coborât pe locul trei, cu 3 443 tone, iar Orom-Imexpo SRL a livrat 2 920 tone. Astfel, noii jucători au reușit să concentreze aproape jumătate din exporturile Moldovei în perioada analizată.

Și la capitolul destinații de export apar modificări. Grecia a devenit cumpărătorul dominant, cu 9 405 tone (47% din total), la un preț mediu de 3,9 lei/kg, depășind România (4 081 tone, 20%) și Cipru (3 443 tone, 15%). România și Turcia au fost parteneri tradiționali pentru porumbul moldovenesc, însă în 2025 Grecia s-a impus ca piață principală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trnansitria. grecia #porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.

#drone sua #taxe