Ana Revenco, speaker la Reinvent Moldova 2.0: Vocea rezilienței și securității naționale

Evenimentul Reinvent Moldova 2.0, organizat de Grupul Media Realitatea pe 30 aprilie la Chișinău, reunește personalități marcante din diverse domenii, iar una dintre prezențele-cheie este Ana Revenco, invitată în cadrul panelului dedicat „Rezistenței”.

Ana Revenco este una dintre cele mai influente figuri din domeniul securității naționale din Republica Moldova, având o carieră construită pe consolidarea instituțiilor statului și combaterea amenințărilor moderne, inclusiv dezinformarea. În prezent, aceasta ocupă funcția de directoare a Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (StratCom Moldova), instituție esențială pentru întărirea rezilienței informaționale a statului.

Numită în această funcție la 19 octombrie prin hotărârea Parlamentului, Ana Revenco are o experiență vastă în domeniul securității și al politicilor publice. Anterior, a fost ministră a Afacerilor Interne în perioada 6 august 2021 – 14 iulie 2023, unde s-a remarcat prin gestionarea unor provocări complexe de securitate și prin promovarea reformelor aliniate la standardele europene.

De asemenea, a activat în calitate de consilieră pentru apărare și securitate națională a președintei Maia Sandu și secretară a Consiliului Suprem de Securitate, contribuind la definirea strategiilor naționale în domeniu.

Expertiza sa include și o activitate extinsă la nivel internațional. Ana Revenco a fost membră a Grupului de experți GRETA al Consiliului Europei, unde a contribuit la evaluarea politicilor de combatere a traficului de persoane. Totodată, ea este fondatoarea Centrului Internațional „La Strada Moldova”, organizație dedicată protecției drepturilor omului și prevenirii exploatării, pe care a condus-o în mai multe mandate.

În cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a coordonat Centrul pentru combaterea traficului de persoane din cadrul Inspectoratului General de Poliție, implicându-se activ în implementarea Planului de acțiune UE–Moldova privind liberalizarea regimului de vize.

Participarea sa la „Reinvent Moldova 2.0” aduce în prim-plan tema rezilienței naționale într-un context regional complex, marcat de riscuri și provocări de securitate. Discursul său este așteptat să ofere o perspectivă clară asupra modului în care Republica Moldova își poate consolida instituțiile și proteja spațiul informațional în drumul său european.

„Reinvent Moldova 2.0” este conceput ca o platformă de dialog și inspirație, reunind lideri și profesioniști care contribuie la transformarea țării într-un stat modern, democratic și european.

#reinvent moldova 2.0 #ana revenco

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.