Nemții, pe muchie de cuțit! Avertizează cu privire la oprirea industriei în cazul în care gazele ruseşti vor fi oprite

Germania ar putea fi nevoită să reducă sau chiar să oprească capacităţile industriale dacă acordul de tranzit de gaze al Ucrainei cu Rusia nu va fi prelungit după ce va expira la sfârşitul anului viitor, potrivit ministrului economiei, Robert Habeck, conform Bloomberg.

Habeck a lansat acest avertisment dur luni, în cadrul unei conferinţe economice din estul Germaniei, afirmând că factorii de decizie politică ar trebui să evite „să facă din nou aceeaşi greşeală” de a presupune că economia nu va fi afectată dacă nu se iau măsuri de precauţie pentru a asigura aprovizionarea cu energie.

Regulile privind împărţirea poverii unei potenţiale crize de gaze în Europa de Est ar trebui respectate, ceea ce înseamnă că Germania ar trebui să exporte gaze acolo pentru a compensa deficitul, iar producătorii din cea mai mare economie europeană ar putea avea aprovizionarea restricţionată sau redusă, a adăugat el.

„Nu există un scenariu sigur pentru cum vor decurge lucrurile”, a declarat Habeck la forumul de la Bad Saarow. Capacităţi suplimentare, inclusiv un terminal de GNL planificat pe coasta de nord a Germaniei, care a provocat opoziţia localnicilor şi a grupurilor de mediu vor fi, prin urmare, esenţiale pentru a menţine aprovizionarea atât a Germaniei de Est, cât şi a Europei de Est, a spus el.

În ciuda invaziei la scară largă a ţării de către forţele Kremlinului în februarie anul trecut, Ucraina continuă să câştige taxe de tranzit permiţând gazului rusesc să circule pe teritoriul său către ţări precum Austria, Slovacia, Italia şi Ungaria.

Chiar dacă unele livrări continuă şi după 2024, este puţin probabil ca actualul acord de tranzit să fie prelungit în condiţii similare, având în vedere lipsa de sprijin politic, potrivit unui raport al Center on Global Energy Policy publicat săptămâna trecută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #industrie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, susține că sistemul de subvenționare în agricultură se află într-o criză financiară profundă, generată de creșterea accelerată a datoriilor față de agricultori, mult peste nivelul fondurilor alocate anual de stat.

Potrivit lui Slusari, în anul 2021 fondul de subvenționare în agricultură a fost de 1,1 miliarde de lei, iar datoriile restante pentru plata subvențiilor constituiau aproximativ 1 miliard de lei. „În anul 2026 fondul este planificat la 1,7 miliarde de lei, însă datoriile la achitarea subvențiilor pentru doi ani s-au ridicat deja la circa 4 miliarde de lei”, afirmă acesta.

Slusari subliniază că, în ultimii cinci ani, sprijinul acordat agricultorilor a crescut nesemnificativ raportat la volumul restanțelor. „În 5 ani sprijinul agricultorilor s-a majorat doar cu aproape 55%, însă datoriile au crescut de patru ori”, a menționat el.

În aceste condiții, Alexandr Slusari afirmă că mecanismul de subvenționare nu mai este funcțional. „Sistemul de subvenționare a ajuns într-un colaps financiar, când este nevoie de aproximativ 2,4 fonduri de subvenționare pentru achitarea datoriilor din anii 2024–2025, fără achitarea subvențiilor pe măsurile curente din anul 2026”, a avertizat Slusari.

Acesta susține că actuala criză din finanțarea agriculturii a fost generată în perioada în care Ministerul Agriculturii a fost condus de Vladimir Bolea, în prezent ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „În orice companie privată, un manager care ar fi admis o asemenea discrepanță imensă demult ar fi fost concediat cu ”volcii bilet”. Nimeni nu l-ar mai fi angajat nici măcar ca paznic la stână. La noi omul după 2,5 ani de managment defectuos este mutat de la ministerul agriculturii la alt minister cu gestionarea bugetului de căteva ori mai mare. (…) Criza de proporție în finanțarea agriculturii a fost generată de domnul Vladimir Bolea, iar rezolvarea acestei situații va fi foarte grea”, afirmă Slusari.

Slusari a mai precizat că are „multe întrebări la activitatea curentă a Ministerului Agriculturii”, însă consideră că problema subvențiilor reprezintă una dintre cele mai grave crize structurale cu care se confruntă sectorul agricol în prezent.

Conform datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei.