Nemții tergiversează trimiterea de Leoparzi ucrainenilor. UE aprobă un pachet militar de jumătate de miliard de euro

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au convenit luni să aloce încă 500 de milioane de euro ca ajutor militar pentru Ucraina, în timp ce Berlinul – unde declaraţiile ministrului de externe Annalena Baerbock au dat naştere la oarece confuzie – se confruntă cu presiuni în legătură cu solicitările Kievului de a-i furniza tancurile Leopard fabricate în Germania, relatează Reuters și News.ro.

Uniunea Europeană a acordat luni 500 de milioane de euro pentru livrările de arme către Ucraina şi a alocat 45 de milioane de euro pentru formarea militarilor ucraineni în UE. Miniştrii de externe ai UE, reuniţi la Bruxelles, au convenit să deblocheze aceste două linii de finanţare din Fondul European pentru Pace şi au vorbit prin videoconferinţă cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba.
Această sumă ridică la 3,6 miliarde de euro asistenţa financiară militară acordată Ucrainei prin Fondul European pentru Pace (EPF), la care se adaugă finanţarea bilaterală a statelor membre, asupra căreia nu toate comunică.

Consensul privind această a şaptea tranşă de ajutor pentru Kiev a intervenit în condiţiile în care săptămâna trecută ţările occidentale nu au reuşit să ajungă la un acord pentru trimiterea de tancuri de luptă Ucrainei, dar au promis în schimb un sprijin de miliarde de euro.

„Rămânem fermi în sprijinul nostru pentru forţele armate ucrainene”, a transmis pe Twitter Suedia, care deţine preşedinţia rotativă a UE.

Toate tunurile pe Germania

Între timp, mai mulţi miniştri au declarat în cursul dimineţii, sosind la reuniune, că este esenţial ca Germania să permită trimiterea tancurilor Leopard în Ucraina. Tancurile germane Leopard, folosite de armatele din întreaga Europă, sunt considerate în general ca fiind cele mai potrivite pentru Ucraina, dar Berlinul trebuie să autorizeze livrarea lor şi încă nu a făcut acest lucru.

Polonia a declarat luni că va cere Germaniei permisiunea de a trimite tancuri Leopard în Ucraina, dar le va trimite indiferent dacă Berlinul va fi de acord sau nu, cu condiţia ca şi alte ţări să fie de acord.

„În acest moment nu există argumente solide pentru care să nu poată fi furnizate tancuri de luptă”, a declarat ministrul leton de externe Edgars Rinkevics la sosirea la reuniunea de la Bruxelles.

La rândul său, ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că tancurile nu mai trebuie să mai întârzie nicio zi, în timp ce ministrul estonian de externe, Urmas Reinsalu, a declarat că Germania, în calitate de „motor al Europei”, are o responsabilitate deosebită în a ajuta Ucraina.
Ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, a avertizat că Rusia ar putea câştiga războiul, dacă europenii „nu ajută Ucraina cu ceea ce are nevoie acum”.

Un diplomat UE a declarat pentru Reuters că aceste declaraţii au fost urmate de o discuţie între miniştri despre tancuri. „Germanilor nu le-a plăcut să fie împinşi de la spate, ei avertizează că poate fi contraproductiv”, a spus diplomatul.

La sosirea la reuniunea la Bruxelles, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a refuzat să detalieze comentariile sale de duminică făcute la un post de televiziune francez, unde a declarat că Berlinul nu va sta în calea Poloniei, dacă va vrea să trimită tancuri Leopard Ucrainei. Declaraţiile sale au provocat o oarecare confuzie la Berlin, scrie The Guardian. Deocamdată, rămâne neclar dacă remarcile ei indică o schimbare a poziţiei guvernului sau doar o încercare a Partidului Verzilor de a corecta strategia de comunicare greşită a cancelarului Olaf Scholz, notează cotidianul britanic.

Luni, la sosirea la Bruxelles, Baerbock a spus doar că este important să „facem tot ce putem pentru a apăra Ucraina”.

Ungaria se opune unor sancțiuni împotriva Rusiei

Partidul social-democrat, de centru-stânga, al cancelarului Olaf Scholz susţine că Occidentul ar trebui să evite mişcările bruşte care ar putea duce la escaladarea războiului. Dar mai mulţi aliaţi ai UE resping această poziţie, spunând că Rusia este deja pe deplin angajată în agresiunea sa de 11 luni asupra Ucrainei.

Şi în timp ce UE lucrează la un al zecelea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, Ungaria, vocea pro-rusă din UE, şi-a semnalat opoziţia faţă de noi sancţiuni.
„Toate deciziile care ar putea prelungi războiul sau ar putea duce la o potenţială escaladare sunt împotriva intereselor noastre”, a declarat ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto. „S-a dovedit că sancţiunile conduc Europa pe un drum înfundat”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții