New York Times: Rusia trebuie să iasă rănită după războiul împotriva Ucraine

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, acum 10 săptămâni, guvernele occidentale au denunțat neobosit agresiunea și au vorbit despre modul în care susțin Kievul. Dar, în ciuda acestei unități în indignare, obiectivele lor au rămas neclare, scrie cotidianul New York Times.

Acum această situație a început să se schimbe. Recent, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a spus că țara sa și-ar dori să vadă Rusia „atât de slăbită” încât să nu-și poată amenința vecinii. Secretarul britanic de externe Liz Truss a anunțat: „Vrem ca Ucraina să câștige acest război”.

Cu toate acestea, Occidentul nu a descris încă clar cum vrea să se încheie acest război, scrie Nigel Gould-Davies, analist pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional de Studii Strategice, în New York Times . Occidentul a decis cu privire la mijloacele de răspuns la agresiunea rusă. A început să trimită ajutor militar Ucrainei și a impus sancțiuni împotriva Rusiei. Cu toate acestea, Europa și SUA nu au definit scopul pe care ar trebui să-l servească aceste instrumente.

Politicienii occidentali s-au concentrat asupra consecințelor pe care ar dori să le evite. În primul rând, nu doresc răsturnarea guvernului ucrainean de la Kiev și instituirea unui regim marionetă rusesc. Și în al doilea rând, utilizarea armelor nucleare împotriva Ucrainei sau extinderea războiului dincolo de granițele ucrainene.

Moscova nu trebuie primească o nouă bucată de teritoriu ucrainean

Petru a preveni ca ca toate acestea să se întâmple, Occidentul trebuie să facă totul pentru ca Rusia să se simtă mai rău după război decât înainte. Cel puțin, politicienii occidentali ar trebui să aibă grijă ca Moscova să nu primească o nouă bucată de teritoriu ucrainean. Sancțiunile ar trebui să rămână în vigoare până când politica Rusiei față de Ucraina se va schimba. Abordarea dură a sancțiunilor începe cu o înțelegere clară a faptului că Rusia trebuie să rămână complet izolată de economia occidentală.

Numai pe baza acestei poziții pot fi discutate anumite excepții necesare. În schimb, există o încercare de a dezactiva unele operațiuni menținând în același timp status quo-ul. Următorii pași, în special refuzul de a importa petrol și gaze rusești în Europa, vor fi mai scumpi decât orice alte sancțiuni. În orice caz, nu există nicio modalitate de a elimina amenințarea majoră la adresa securității continentului, fără pierderi.

Noile sancțiuni vor fi neplăcute pentru Europa, dar catastrofale pentru Rusia. Occidentul trebuie să câștige această competiție a hotărârii.
De asemenea, Occidentul trebuie să angajeze comunitatea internațională mai largă în sprijinul agendei sale de apărare a suveranității și independenței de agresiunea imperialistă. Asta înseamnă că nu doar Congresul trebuie să ofere pachetul de ajutor de 40 de miliarde de dolari pe care l-a cerut președintele Biden. Europa ar trebui, de asemenea, să urmeze exemplul.

Iunie marchează cea de-a 75-a aniversare a Planului Marshall, care a reînviat Europa distrusă de război, i-a restabilit încrederea și a ajutat-o la a ține piept URSS. Acum Europa trebuie să facă același lucru pentru Ucraina, angajându-se să reconstruiască orașele ucrainene și să-și reconstruiască economia distrusă de război.

Frica de escaladare din partea Rusiei nu ar trebui să oprească Occidentul. Rusia amenință cu arme nucleare, în încercarea de a juca pe frica guvernelor occidentale. Dar acest joc de mușchi arată lipsa de alte opțiuni a Moscovei. Războiul eșuat a scos la iveală nenumăratele slăbiciuni ale Federației Ruse.

Așadar, armele de distrugere în masă sunt singurul argument în pretenția Rusiei de măreție globală. Cu toate acestea, slăbiciunea nu face amenințările iraționale mai credibile. Argumente în spiritul: „Rusia va folosi arme nucleare dacă nu i se permite să câștige ceva în război”, nu descurajează rezistența Forțelor Armate ale Ucrainei. Și nu ar trebui să rețină Occidentul.

#Moscova #occident #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.