Nici un salariat din sectorul bugetar nu va avea leafă mai mică de 3500 de lei. Proiect de lege aprobat de Guvern

Mărimea plății compensatorii, ca măsură de susținere a salariaților cu venituri mici din sectorul bugetar, va fi majorată de la 3.100 la 3.500 de lei, așa încât niciun salariat din sectorul bugetar să nu aibă o leafă mai mică de 3500 lei. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de Guvern. Plățile compensatorii se vor calcula începând cu 1 mai 2022, modificările intrând în vigoare la data publicării.

„Majorarea a fost propusă în contextul reexaminării cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, în valoare de 3.500 de lei, începând cu data de 1 aprilie 2022.” se arată într-un comunicat al Guvernului.

De plăți compensatorii majorate vor beneficia angajații din instituțiile bugetare pentru care salariul lunar calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă este mai mic de 3.500 de lei.

Plata compensatorie va fi determinată ca diferență dintre 3.500 de lei și salariul lunar calculat în condițiile Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și va fi recalculată proporțional timpului efectiv lucrat.

Proiectul legii implică mijloace financiare în mărime de 136 milioane de lei, care vor fi acoperite din fondul prevăzut în bugetul de stat pentru asigurarea prevederilor cadrului normativ privind salarizarea în sectorul bugetar.

#plata compensatorie #venituri mici #sectorul bugetar #leafa #salariați

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.