Ninel Revenco: Republica Moldova e în prag de „codul roșu” de alertă epidemiologică

Republica Moldova e în prag de „codul roșu” de alertă epidemiologică pe măsură ce crește numărul de noi cazuri de infectare cu COVID-19. Despre aceasta a anunțat coordonatoarea Campaniei naționale de vaccinare, Ninel Revenco, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, transmite IPN.

„Avem 142 de cazuri la 100 de mii de oameni în ultimele 14 zile, ceea ce presupune că noi intrăm în codul de alertă codul roșu. Trecem de la codul portocaliu la codul roșu. Ceea ce presupune noi restricții în societate. Dar cu aceste restricții va veni comisia respectivă”, a spus Ninel Revenco.

Fiind contactată de IPN, Ninel Revenco, a menționat că numărul de îmbolnăviri de COVID-19 este în creștere nu doar în Republica Moldova, dar și în alte țări din UE. Și la nivel global. Factorii care duc la creșterea cazurilor în Republica Moldova țin de stagnarea procesului de vaccinare, precum și nerespectarea unor recomandări, cum ar fi: testarea repetată a suspecților la COVID-19 și a celor care au contactat cu bolnavii. Ultimul motiv, dar nu cel din urmă, este nerespectarea măsurilor sanitare elementare, precum păstrarea distanței sociale, purtarea măștilor, dezinfectarea mâinilor și suprafețelor și aerisirea încăperilor.

„Da,într-adevăr, este posibilă trecerea la codul de alertă cod roșu. Specialiștii vor analiza care este tendința de îmbolnăvire în ultimele 14-7 zile și, în caz că numărul cazurilor va fi în creștere, posibil că experții vor modifica recomandările”.

Ninel Revenco a declarat că e probabil ca CNESP să se întrunească la finele acestei săptămâni.

În acest sens, coordonatoarea Campaniei naționale de vaccinare, Ninel Revenco îndeamnă oamenii să se vaccineze cât mai rapid.

Potrivit acesteia, e necesar să se întreprindă măsuri pentru a depista persoanele suspecte la COVID-19 și trecerea acestora în izolare, dar într-o izolare monitorizată, cu îndeplinirea măsurilor recomandate.

Miercuri, în Republica Moldova au fost înregistrate 579 de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, în timp ce în ziua precedentă când s-au înregistrat 322 de cazuri.

#alerta epidemiologica #Ninel Revenco #cod rosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.