Normele privind impozitarea notarilor – constituționale. Decizia Curții Constituționale

Magistrații Curții Constituționale au declarat, recent, inadmisibilă o sesizare privind examinarea normelor de impozitare a persoanelor care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției, în special a notarilor.

Mai exact, a fost contestat articolul I alineatul 40 din Legea nr. 281 din 16 decembrie 2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative. Articolul contestat conține amendamente referitoare la condițiile de impozitare a persoanelor care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției. Amendamentele în discuție au vizat Capitolul 101, Titlul II din Codul fiscal, scrie bizlaw.md.

Examinând sesizarea, magistrații au constatat că notarii, ca și alte subiecte care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției, beneficiază de dreptul de a-și deduce cheltuielile aferente activității profesionale achitate sau suportate pe parcursul perioadei fiscale. Expresia legală ”conform prevederilor capitolului 3 din prezentul titlu” care se conține în articolul 693 alin. (1) din Codul fiscal este o normă de trimitere și arată că subiectele care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției deduc cheltuielile potrivit regulilor stabilite pentru persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător. Prin urmare, Curtea a constatat lipsa unui tratament diferențiat a notarilor, din perspectiva dreptului de a-și deduce cheltuielile din venitul brut obținut, menționează sursa citată.

Curtea observă că textele contestate reglementează modul de impozitare a persoanelor care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției. În special, Curtea a reținut că în categoria subiectelor care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției se includ avocații, avocații-stagiari, notarii publici, executorii judecătorești, administratorii autorizați, mediatorii și experții judiciari constituiți în cadrul unui birou de expertiză judiciară. Pornind de la criticile autorului sesizării care se referă la o eventuală încadrare juridică a activității de notariat în activitatea de întreprinzător și, în legătură cu aceasta, s-ar încălca dreptul notarilor de a deduce cheltuielile aferente activității profesionale, Curtea observă că notarii, ca și alte persoane care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției, au dreptul să deducă cheltuielile aferente activității profesionale, achitate sau suportate în cursul perioadei fiscale în modul stabilit de Capitolul III, Titlul II al Codului fiscal, adică potrivit regulilor stabilite pentru persoanele care practică activitate de întreprinzător.

#Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.