Normele privind impozitarea notarilor – constituționale. Decizia Curții Constituționale

Magistrații Curții Constituționale au declarat, recent, inadmisibilă o sesizare privind examinarea normelor de impozitare a persoanelor care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției, în special a notarilor.

Mai exact, a fost contestat articolul I alineatul 40 din Legea nr. 281 din 16 decembrie 2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative. Articolul contestat conține amendamente referitoare la condițiile de impozitare a persoanelor care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției. Amendamentele în discuție au vizat Capitolul 101, Titlul II din Codul fiscal, scrie bizlaw.md.

Examinând sesizarea, magistrații au constatat că notarii, ca și alte subiecte care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției, beneficiază de dreptul de a-și deduce cheltuielile aferente activității profesionale achitate sau suportate pe parcursul perioadei fiscale. Expresia legală ”conform prevederilor capitolului 3 din prezentul titlu” care se conține în articolul 693 alin. (1) din Codul fiscal este o normă de trimitere și arată că subiectele care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției deduc cheltuielile potrivit regulilor stabilite pentru persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător. Prin urmare, Curtea a constatat lipsa unui tratament diferențiat a notarilor, din perspectiva dreptului de a-și deduce cheltuielile din venitul brut obținut, menționează sursa citată.

Curtea observă că textele contestate reglementează modul de impozitare a persoanelor care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției. În special, Curtea a reținut că în categoria subiectelor care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției se includ avocații, avocații-stagiari, notarii publici, executorii judecătorești, administratorii autorizați, mediatorii și experții judiciari constituiți în cadrul unui birou de expertiză judiciară. Pornind de la criticile autorului sesizării care se referă la o eventuală încadrare juridică a activității de notariat în activitatea de întreprinzător și, în legătură cu aceasta, s-ar încălca dreptul notarilor de a deduce cheltuielile aferente activității profesionale, Curtea observă că notarii, ca și alte persoane care desfășoară activități profesionale în sectorul justiției, au dreptul să deducă cheltuielile aferente activității profesionale, achitate sau suportate în cursul perioadei fiscale în modul stabilit de Capitolul III, Titlul II al Codului fiscal, adică potrivit regulilor stabilite pentru persoanele care practică activitate de întreprinzător.

#Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.

#Europa #Dacia #Moldova