UE promite să acorde ajutor de 3 miliarde EUR Belarusului în cazul schimbării guvernării

Planul UE pentru susținerea Belarus presupune injecții financiare de la băncile europene și asistență în realizarea reformelor structurale în schimbul democratizării, relatează RBC. În plus, sugerează posibilitatea încheierii unui nou acord între UE și Minsk.

Comisia Europeană a elaborat un plan de asistență economică pentru Belarus în valoare de cel puțin 3 miliarde EUR în cazul democratizării republicii. Faptul că un astfel de plan este pregătit a fost anunțat la începutul lunii mai de către reprezentanții fostului candidat la președinție al Belarusului Svetlana Tikhanovskaya. Pentru prima dată, opoziția a fost prezentată de directorul general al Departamentului pentru Politica de Vecinătate și Negocieri privind extinderea Comisiei Europene, Maciej Popovski. Zilele trecute, suma ajutorului a fost anunțată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a declarat că acest pachet de investiții va fi înghețat până când republica „va deveni democratică”.

RBC a făcut cunoștință cu un rezumat al acestui plan. Autenticitatea documentului a fost confirmată către RBC de două surse din opoziția din Belarus.

Ce oferă Europa

Planul prevede sprijin financiar pentru reformele politice și economice din țară, cu participarea Fondului Monetar Internațional (FMI), Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

„De îndată ce Belarus se angajează pe o cale democratică, UE va oferi țară sprijinul imediat și pe termen lung ca prioritate” pentru a o ajuta să își reformeze instituțiile și să le facă mai democratice, se arată în document.

Asistența ar trebui să fie împărțită în patru direcții principale-etape:

Redresarea economică prin injecții financiare: UE se așteaptă să mobilizeze până la 1,5 miliarde EUR în asistență macrofinanciară acordată Belarusului. Printre activitățile care vizează acest lucru, se propune organizarea unui forum de investiții la nivel înalt UE-Belarus sub patronajul Bruxelles-ului, la care investitorii europeni vor fi invitați să demonstreze atractivitatea investițională a unui „Belarus democratic, deschis și orientat spre reformă” ”. Astfel, conform proiectului de plan, se pot atrage fonduri suplimentare.
Susținerea reformelor structurale și consolidarea competitivității: sprijinirea reformelor structurale în patru categorii.
Managementul economic și dezvoltarea sectorului privat – include modificări ale legislației, protecția proprietății private, precum și reforma băncilor de stat; instituirea statului de drept și punerea în aplicare a reformei judiciare, pentru care ar trebui îmbunătățit cadrul juridic și ar trebui îmbunătățită calitatea personalului instanțelor și a judecătorilor; dezvoltarea capitalului uman – aici UE își oferă asistența pentru îmbunătățirea educației în Belarus „în conformitate cu nevoile pieței forței de muncă și cu tendințele globale”. Aceasta include implementarea reformei învățământului superior prin Procesul de la Bologna. Tot în această direcție, sunt avute în vedere investiții în reformele sistemelor de protecție socială, pensii, asistență pentru persoanele cu dizabilități și grupurile defavorizate ale populației; Reforma administrației publice. Unul dintre principalele sale puncte ar trebui să fie descentralizarea – distribuirea puterilor de la centru la regiuni.
Investiții în infrastructură, transformare de mediu și digitală: în parteneriat cu instituțiile financiare internaționale, UE se așteaptă să mobilizeze cel puțin 100 de milioane de euro în subvenții pentru a atrage până la 1 miliard de euro în investiții publice și private care să sprijine transformarea digitală și de mediu a țării.

Planul sugerează, de asemenea, consolidarea relațiilor politice. Pe termen lung, aceasta implică un nou acord între UE și Belarus. Odată ce țara se apucă pe calea tranziției democratice, UE va fi gata să propună un acord-cadru bilateral care să consolideze relațiile pe termen lung între UE și Belarus, se arată în document.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mult mai mult decât exportă. În primele cinci luni ale anului 2026, țara a exportat mărfuri în valoare de 1,376 miliarde de euro, dar a importat de 4,172 miliarde de euro, ceea ce a dus deficitul comercial la 2,795 miliarde de euro, cu 89,8 milioane de euro sau 3,3% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Doar în luna mai, exporturile au însumat 258,4 milioane de euro, cu 13,2% mai mult decât în mai 2025, însă cu 4,2% mai puțin decât în aprilie. Din totalul exporturilor, 79,5% au fost produse fabricate în Republica Moldova, în valoare de 1,094 miliarde de euro, în timp ce 20,5%, adică 282 milioane de euro, au reprezentat reexporturi.

63% din toate exporturile au avut ca destinație statele Uniunii Europene, unde au fost livrate mărfuri în valoare de 867 milioane de euro, cu 11,3% mai mult decât anul trecut. Alte 6,1% din exporturi au mers în țările CSI. România rămâne principalul cumpărător al produselor moldovenești, cu 26,5% din totalul exporturilor, urmată de Turcia (14,9%), Italia (9,8%), Cehia (8,5%), Ucraina (7,7%) și Germania (5,3%), aceste șase state concentrând 72,6% din exporturile Republicii Moldova.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la exporturile de semințe și fructe oleaginoase (+50,7%), cereale (+44,1%), uleiuri vegetale (+40,6%), legume și fructe (+10%) și articole prelucrate din metal, care au crescut de 1,6 ori. În schimb, au scăzut exporturile de energie electrică (-33,9%), produse petroliere (-35,6%), vehicule rutiere (-20,4%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (-12,1%).

La importuri, diferența rămâne uriașă. În perioada ianuarie-mai 2026, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 4,172 miliarde de euro, cu 5,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Numai în luna mai, importurile au ajuns la 806,8 milioane de euro, cu 6,5% mai mult decât în mai 2025, chiar dacă au fost cu 11,5% mai mici decât în aprilie.

Mai mult de jumătate din importuri, 55,7%, au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 2,323 miliarde de euro, iar 3% din țările CSI. România este și principalul furnizor al Moldovei, cu 24,2% din totalul importurilor, urmată de China (13,5%), Ucraina (9%), Germania (6,9%), Turcia (6,5%), Italia (4,8%) și Polonia (3,1%). Împreună, primele zece țări de origine asigură aproape 75% din toate importurile Republicii Moldova.

Cele mai multe importuri au fost gaze și produse industriale obținute din gaz (11,7% din total), produse petroliere (9,1%), vehicule rutiere (7%), mașini și aparate electrice (6,5%) și energie electrică (3,9%). Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la importurile de produse petroliere (+24,9%), gaze (+11%), echipamente de telecomunicații (+23,3%) și îngrășăminte (+32,6%).