Norvegia sapă primul tunel pentru nave din lume. Factura se apropie de un miliard de dolari

Norvegia a decis să readucă la viață unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de infrastructură maritime din lume construirea primului tunel destinat exclusiv navelor, după ce anul trecut autoritățile anunțaseră că renunță la proiect din cauza costurilor ridicate.

Potrivit publicației Maritime Executive, noul buget al guvernului norvegian include fonduri pentru reluarea etapelor pregătitoare, ceea ce deschide calea pentru începerea lucrărilor la tunelul Stad, care ar urma să traverseze peninsula cu același nume de pe coasta de vest a Norvegiei.

Proiectul vizează una dintre cele mai dificile și periculoase zone maritime din țară, cunoscută pentru furtuni frecvente, valuri puternice și condiții meteorologice extreme care afectează de zeci de ani transportul naval.

Tunelul va avea aproximativ 1,7 kilometri lungime, 50 de metri înălțime și 36 de metri lățime, dimensiuni care vor permite traversarea navelor de coastă și a vaselor de pasageri fără a mai fi nevoite să înfrunte apele periculoase din largul peninsulei Stad.

Ideea unui asemenea pasaj navigabil există de mai multe decenii, însă costurile ridicate au întârziat constant implementarea proiectului. Dacă inițial investiția era estimată la circa 315 milioane de dolari, valoarea acesteia a crescut ulterior la peste un miliard de dolari, determinând guvernul norvegian să o suspende în 2025.

În urma unei revizuiri tehnice realizate în ultimele luni, estimarea costurilor a fost redusă la aproximativ 900 de milioane de dolari. Noul buget prevede alocarea unei finanțări inițiale de aproape 16 milioane de dolari pentru atribuirea contractelor principale și executarea lucrărilor pregătitoare, inclusiv demolarea unor clădiri și relocarea infrastructurii de apă din zonă.

Autoritățile norvegiene analizează deja ofertele depuse de mai multe consorții internaționale de construcții. Dacă Parlamentul va aproba finanțarea finală, contractele principale ar putea fi semnate în perioada următoare.

Potrivit planului actual, lucrările ar urma să înceapă în 2027 și să fie finalizate în aproximativ cinci ani.

Odată inaugurat, tunelul Stad va deveni primul tunel maritim din lume construit special pentru traficul naval și va permite navelor să evite una dintre cele mai periculoase porțiuni ale coastei Norvegiei, reducând atât riscurile de navigație, cât și timpul de transport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tunel #Norvegia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.