Nota de plată pentru criza energetică din Europa se apropie de 500 de miliarde de euro

21 Sept. 2022, 18:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Sept. 2022, 18:01 // Actual //  bani.md

Nota de plată pentru criza energetică din Europa se apropie de 500 de miliarde de euro, pe măsură ce guvernele din regiune se grăbesc să amortizeze impactul creşterii explozive a preţurilor, a anunţat miercuri think-tank-ul Bruegel, preluat de Bloomberg și citat economedia.ro.

Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 6,9 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 2,88% din PIB, ceea ce o plasează pe locul şapte în Europa, după Marea Britanie, Croaţia, Grecia, Italia, Letonia şi Spania.

Conform celor mai noi estimări ale Bruegel, cele 27 de state membre UE au alocat până acum 314 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în timp ce Marea Britanie a alocat, singură, 178 de miliarde de euro.

Această povară fiscală în creştere, în condiţiile în care cheltuielile statelor UE sunt echivalente cu 1,7% din Produsul Intern Brut al blocului comunitar, vine într-un moment în care europenii se luptă cu o inflaţie accelerată şi perspective economice sumbre. Miniştrii europeni ai Energiei negociază un plan de urgenţă care ar urma să transfere profiturile excepţionale ale companiilor din energie pentru sprijinirea gospodăriilor şi firmelor vulnerabile. Acordul, care ar urma să fie convenit la reuniunea din 30 septembrie, include de asemenea un plafon de preţ pentru electricitatea produsă de firmele care nu utilizează gaze naturale şi o ţintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

“Concepute iniţial ca un răspuns temporar, la ceea ce trebuia să fie o problemă temporară, aceste măsuri s-au umflat şi au devenit structurale. Această cifră ar urma să crească pe măsură ce preţurile la energie rămân ridicate. Asta este în mod clar nesustenabil din punctul de vedere al finanţelor publice”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.

Chiar dacă estimările analiştilor de la Bruegel includ măsuri precum reducerea ratelor de TVA la electricitate, subvenţii pentru încălzire şi măsuri pentru a menţine unele companii energetice pe linia de plutire, ele nu includ sprijinul sub formă de lichiditate oferit în întreaga Europă. De exemplu, în Germania, guvernul va naţionaliza importatorul de gaze Uniper SE, conform unui plan care prevede injectarea a opt miliarde de euro în companie şi preluarea participaţiei majoritare deţinute de compania finlandeză Fortum Oyj.

Simone Tagliapietra a avertizat că avansul costurilor crizei energetice riscă să adâncească divergenţele economice în rândul statelor membre. “Un asemenea nivel de intervenţie presupune şi riscul de fragmentare în Europa. Guvernele cu un spaţiu fiscal disponibil mai mare, în mod inevitabil, vor gestiona mai bine criza energetică prin devansarea vecinilor în cursa pentru resursele energetice limitate în lunile de iarnă. De aceea, este important să fie concepute politici care să asigure sustenabilitatea fiscală şi aceste politici să fie coordonate, în special în rândul statelor UE”, a spus Simone Tagliapietra.

20 Nov. 2026, 12:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 12:09 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

O dispută comercială dintre doi producători de sucuri din Republica Moldova s-a încheiat cu o amendă de aproape 550 de mii de lei și obligația retragerii unor produse de pe piață. Consiliul Concurenței a constatat că întreprinderea Natur-Bravo, producătoarea sucurilor „Delicios”, a utilizat ilegal elemente ale ambalajelor concurentului Orhei-Vit, cunoscut pentru marca „Naturalis” și a creat riscul de confuzie în rândul consumatorilor.

Potrivit deciziei adoptate la 17 decembrie 2020, Natur-Bravo a fost sancționată cu 549.609,14 lei pentru încălcarea legislației privind concurența neloială. Compania a fost obligată să înceteze practicile constatate și să retragă de pe piață, trei sortimente de sucuri „Delicios”, comercializate în cutii de 200 de mililitri.

Conflictul a pornit de la ambalajele sucurilor destinate copiilor. Orhei-Vit a reclamat că Natur-Bravo a lansat produse care utilizau aceleași personaje reprezentative, respectiv ursul panda pentru sucurile din citrice, leul pentru cele din mere și struguri și girafa pentru nectarele din mere și pomușoare. Potrivit reclamantei, nu doar personajele, ci și fundalul alb, culorile și compoziția grafică a cutiilor erau similare.

În sprijinul acuzațiilor, Orhei-Vit a prezentat rezultatele unui studiu realizat de ASK Moldova pe un eșantion de 515 persoane. Cercetarea a arătat că 70,5% dintre respondenți considerau că sucurile cu imaginile ursului panda și leului, comercializate sub cele două mărci, erau fabricate de același producător.

Totodată, 32,6% dintre persoanele chestionate apreciau designul ambalajelor drept foarte asemănător, iar alte 64% îl considerau destul de asemănător. Studiul a mai arătat că, atunci când aleg sucuri, 61,8% dintre copii identifică produsele după personajele sau culorile de pe ambalaj.

În cazul sucurilor cu imaginea girafei, un alt sondaj prezentat autorității a indicat că 54% dintre respondenți credeau că produsele comparate aparțin aceluiași fabricant.

Orhei-Vit a susținut că apariția pe piață a ambalajelor similare i-a afectat vânzările. Consiliul Concurenței a constatat o diminuare a comercializării produselor „Naturalis”, inclusiv o scădere de circa 10% după declanșarea crizei pandemice, comparativ cu perioadele corespunzătoare din 2019. Totuși, evoluția vânzărilor a fost analizată în contextul mai multor factori, inclusiv al restricțiilor sanitare.

Natur-Bravo a respins acuzațiile și a susținut că imaginile, mărcile comerciale și elementele grafice utilizate pe ambalajele sale erau diferite de cele ale concurentului. Compania a argumentat că folosirea unor animale și a culorilor vii reprezintă o practică obișnuită pentru produsele destinate copiilor, iar ideile grafice generale nu beneficiază, ca atare, de protecția dreptului de autor.

Producătorul a contestat și relevanța sondajelor prezentate de Orhei-Vit și a spus că acestea ar fi fost realizate prin întrebări sugestive și metode discutabile. Totodată, Natur-Bravo a cerut suspendarea investigației până la examinarea de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a cererii sale de înregistrare a desenelor și modelelor industriale.

Consiliul Concurenței a respins aceste argumente și a precizat că depunerea unei cereri de înregistrare nu echivalează cu obținerea unui drept de proprietate industrială. Autoritatea a stabilit că ambalajele „Naturalis” beneficiau de protecție juridică, fiind înregistrate anterior la AGEPI.

În urma examinării probelor, Consiliul a concluzionat că Natur-Bravo a preluat parțial elemente distinctive ale desenelor și modelelor industriale utilizate de Orhei-Vit, acțiuni de natură să creeze confuzie privind originea comercială a produselor.