Noua conductă salvatoare: Șansa Republicii Moldova pentru importuri sigure de gaz

Sistemul de conducte Transbalcanice este o soluție-cheie pentru importul de gaz al Republicii Moldova, potrivit unui studiu al Comunității Energetice Internaționale.

Sistemul de conducte Transbalcanice (TBP), construit în timpul fostei Uniuni Sovietice și finalizat în 1988, a avut inițial scopul de a transporta gaz rusesc prin Ucraina pentru a alimenta Republica Moldova, România, Bulgaria și Turcia. În timp, importanța TBP a scăzut, pe fondul diversificării rutelor de aprovizionare pentru Turcia și creșterii producției interne de gaz în România.

La începutul anului 2020, a fost dată în funcțiune conducta TurkStream, care aprovizionează direct Turcia și creează o nouă rută de aprovizionare pentru Europa Centrală prin Bulgaria și Serbia spre Ungaria. În prezent, TBP este utilizat în principal pentru a acoperi consumul de gaz al Republicii Moldova (aproximativ 2-3 miliarde de metri cubi anual) și pentru a furniza gaz către unii consumatori finali din Ucraina, în special în regiunea Căușeni-Orlivka.

Deși inițial sistemul era proiectat doar pentru fluxuri înainte, el poate funcționa acum bidirecțional. Cu toate acestea, pentru a crește capacitatea de flux invers (din România către nord), sunt necesare investiții în stații de compresoare suplimentare sau modernizarea celor existente. Aceasta ar putea permite transportul a până la 25 miliarde de metri cubi anual în direcție inversă.

În ultimele luni, părțile implicate (regulatorii și operatorii de sistem de transport) au avut mai multe întâlniri pentru a crește atractivitatea TBP pentru utilizatorii potențiali. S-a decis, printre altele, adoptarea unor decizii identice pe anumite teme precum tarifele și cantitățile de produse. Cu toate acestea, în unele domenii, va fi necesară o cooperare și o aliniere suplimentară.

Legea gazelor din Moldova permite operatorilor de sistem de transport (TSO) să ofere „capacitate fermă condiționată,” în timp ce Codul Sistemului de Transport al Gazelor din Ucraina oferă „capacitate cu restricții.” Aceasta din urmă este de fapt o capacitate întreruptibilă de cel mai înalt grad. Propunerea de modificare a codului rețelei de gaze din Moldova a creat unele incertitudini, deoarece produsul nu era în totalitate „ferm condiționat,” conform cerințelor legislației moldovenești.

Principalele constrângeri tehnice, precum necesitatea unui flux constant și consumul regional, se aplică în special în rețeaua de transport a Ucrainei, însă ANRE a majorat tarifele de transport pentru Moldova în octombrie 2023, ceea ce a crescut costurile pentru clienții ucraineni de la graniță.

Infrastructura Transbalcanică oferă Republicii Moldova acces la piața globală de gaz natural lichefiat (LNG) prin terminalele din Grecia și Turcia, la piețele de gaz din Uniunea Europeană și la gazele din Azerbaidjan prin Coridorul Sudic. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru asigurarea unei surse stabile de energie în contextul actual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conduca #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își dorește integrarea rapidă în Uniunea Europeană, dar mizează pe reforme economice solide și instituții funcționale pentru a deveni un membru competitiv, a declarat viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi. Mesajul a fost transmis la Forumul Economic de la Delphi, din Grecia, în cadrul unui panel dedicat viitorului Europei.

Popșoi a subliniat că extinderea Uniunii Europene trebuie să fie însoțită de o integrare economică mai profundă. „Extinderea este un lucru bun și o susțin pe deplin, dar fără aprofundarea instituțiilor europene – o uniune bancară, financiară și piețe de capital funcționale – nu vom putea vorbi despre un progres real”, a declarat oficialul.

El a atras atenția asupra potențialului economic nevalorificat al pieței unice europene, afectată de bariere interne.

„Dacă aceste fricțiuni ar fi eliminate, economia europeană ar putea aproape să se dubleze”, a spus ministrul, evidențiind impactul direct asupra creșterii economice.

Totodată, ministrul de externe a menționat că fragmentarea actuală afectează competitivitatea sectorului tehnologic european.

„Există inițiative pentru a accelera sectorul IT european, însă, în ansamblu, acesta rămâne mai mic decât o singură companie globală, precum Microsoft”, a explicat Popșoi.

Referindu-se la parcursul Republicii Moldova, oficialul a precizat că autoritățile își doresc aderarea cât mai rapidă, dar fără a compromite calitatea reformelor. „Ca reprezentant al cetățenilor, mi-aș dori ca Moldova să fie deja membră a Uniunii Europene, însă construirea instituțiilor solide necesită timp”, a afirmat el.

În acest context, Popșoi a insistat că reformele economice și instituționale sunt realizate în primul rând pentru cetățeni: „Construim instituții durabile, astfel încât să fim competitivi în piața unică și să avem un sistem economic și democratic stabil”.

În final, acesta a reiterat că Republica Moldova susține un proces de aderare bazat pe merit, fără derogări.

„Ne dorim să devenim membri cu drepturi depline, în aceleași condiții ca toate celelalte state, contribuind la economia europeană și beneficiind de aceleași oportunități”, a conchis Mihai Popșoi.

Forumul Economic de la Delphi este una dintre cele mai importante platforme de dialog din Europa de Sud-Est, care reunește anual lideri politici, oficiali guvernamentali, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri și academic. Evenimentul din acest an, ajuns la cea de-a XI-a ediție, abordează tendințele actuale privind provocările geopolitice și economice, riscurile climatice și transformarea digitală. Discuțiile vizează identificarea unor soluții comune pentru o dezvoltare durabilă și echitabilă, cu accent pe dialog, cooperare și inovare.

#forumul economic #integrare europeana #Mihai Popsoi