Nu are cine să plătească! În Franța, un superyacht confiscat creează bătăi de cap, nu doar proprietarului

Reprezentanții unui șantier naval francez spun că nu știu pe cine să factureze pentru taxele de acostare acumulate de un superyacht de 120 de milioane de dolari reținut. Reuters menționează că iahtul aparține lui Igor Sechin, CEO al gigantului petrolier Rosneft, care se află acum pe listele de sancțiuni ale UE și SUA.

Alice Boisseau, ofițer de comunicare la Șantierele Navale La Ciotat, a declarat pentru Reuters că compania „continuă să factureze” taxe de acostare pentru iahtul reținut, Amore Vero. În acest context, compania nu știe cine trebuie să plătească.

Potrivit autorităților franceze, Amore Vero este deținută de o companie condusă de Igor Sechin, CEO al gigantului petrolier rus Rosneft. Nava de 86 de metri a fost reținută pe 3 martie. Sechin a negat că iahtul aparține companiei.

Amore Vero valorează aproximativ 120 de milioane de dolari și poate găzdui un total de 42 de oaspeți și membri ai echipajului, potrivit SuperYacht Fan. Are o piscină care se transformă într-o platformă pentru elicopter și o terasă la soare cu jacuzzi, potrivit Oceanco, producătorul său.

Două firme care deservesc Amore Vero au declarat pentru Reuters că autoritățile franceze nu le-au spus despre statutul juridic al iahtului după confiscare, ceea ce înseamnă că nu era clar cine trebuia să plătească pentru acostare sau alte taxe de întreținere.

Oficialii francezi au declarat că proprietarul Amore Vero era responsabil pentru acoperirea costurilor de acostare și întreținere într-un moment în care statul avea custodia navei, a raportat Reuters.

Sechestrarea Amore Vero a venit la scurt timp după ce Sechin a fost inclus pe listele de sancțiuni ale UE și SUA în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

#superyacht #iaht de lux #oligarh rus #taxe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi contestat în instanță chiar certificatele de constatare a pagubelor pe care tot ea le-a emis, în dosarele privind despăgubirile pentru fermele afectate de pesta porcină africană (PPA).

Contactată de BANI.MD pentru o reacție, instituția a refuzat să ofere detalii. „Nu oferim niciun comentariu până la finalizarea tuturor procedurilor”, a declarat șefa serviciului de presă a instituției, Mariana Gratii. Întrebată la ce proceduri se referă, aceasta a refuzat din nou să comenteze.

Publicația a solicitat explicații și de la ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, în contextul în care, la aproape un an de la focarul major de pestă porcină africană (PPA) din primăvara anului 2025, ferma din Roșcani nu ar fi primit încă despăgubirile estimate la 194,7 milioane de lei, după nimicirea a circa 68.000 de porci.

În răspunsul transmis, ministra a indicat că ANSA este autoritatea competentă pentru anchetă, evaluarea pagubelor și procedurile aferente focarelor de pestă porcină africană.

„ANSA vă poate oferi un răspuns complet privind evaluarea, deciziile procedurale adoptate etc.”, a precizat Catlabuga.

Șefa de la Agricultură a anunțat că ministerul lucrează la un nou regulament privind mecanismul de despăgubire, elaborat și consultat încă anul trecut.

Documentul se află în prezent în proces de expertizare la Ministerul Justiției și Centrul Național Anticorupție, iar aprobarea de către Guvern este planificată pentru martie 2026.

La începutul lunii februarie, președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, a declarat că statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost deja emise.

Potrivit lui, acțiunile în instanță ar avea scopul de a amâna plățile. „Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.