Nu are cine să plătească! În Franța, un superyacht confiscat creează bătăi de cap, nu doar proprietarului

04 Apr. 2022, 15:42
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
04 Apr. 2022, 15:42 // Au Bani //  MD Bani

Reprezentanții unui șantier naval francez spun că nu știu pe cine să factureze pentru taxele de acostare acumulate de un superyacht de 120 de milioane de dolari reținut. Reuters menționează că iahtul aparține lui Igor Sechin, CEO al gigantului petrolier Rosneft, care se află acum pe listele de sancțiuni ale UE și SUA.

Alice Boisseau, ofițer de comunicare la Șantierele Navale La Ciotat, a declarat pentru Reuters că compania „continuă să factureze” taxe de acostare pentru iahtul reținut, Amore Vero. În acest context, compania nu știe cine trebuie să plătească.

Potrivit autorităților franceze, Amore Vero este deținută de o companie condusă de Igor Sechin, CEO al gigantului petrolier rus Rosneft. Nava de 86 de metri a fost reținută pe 3 martie. Sechin a negat că iahtul aparține companiei.

Amore Vero valorează aproximativ 120 de milioane de dolari și poate găzdui un total de 42 de oaspeți și membri ai echipajului, potrivit SuperYacht Fan. Are o piscină care se transformă într-o platformă pentru elicopter și o terasă la soare cu jacuzzi, potrivit Oceanco, producătorul său.

Două firme care deservesc Amore Vero au declarat pentru Reuters că autoritățile franceze nu le-au spus despre statutul juridic al iahtului după confiscare, ceea ce înseamnă că nu era clar cine trebuia să plătească pentru acostare sau alte taxe de întreținere.

Oficialii francezi au declarat că proprietarul Amore Vero era responsabil pentru acoperirea costurilor de acostare și întreținere într-un moment în care statul avea custodia navei, a raportat Reuters.

Sechestrarea Amore Vero a venit la scurt timp după ce Sechin a fost inclus pe listele de sancțiuni ale UE și SUA în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Mart. 2026, 16:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!