Numele vicepremierului pentru Reintegrare ținut sub șapte lacăte. Cine este demnitarul care-l va înlocui pe Kulminski

Noul vicepremier pentru Reintegrare va depune jurământul mâine, 19 ianuarie. Despre aceasta a declarat premiera Natalia Gavrilița în cadrul unei conferințe de presă. În același timp, șefa Executivului a refuzat să divulge numele candidatului, dar le-a spus jurnaliștilor că „o să afle mâine”, scrie realitatea.md.

„Candidatul va depune jurământul mâine dimineață și va participa la ședința Guvernului”, a spus Natalia Gavrilița.

Am telefonat-o pe purtătoarea de cuvânt al Guvernului, Anastasia Taburceanu pentru a întreba despre cine este vorba, însă ni s-a spus că „dolianța noului vicepremier pentru Reintegrare a fost ca despre aceast lucru să se comunice mâine. Astfel, mâine Guvernul va comunica oficial numele, CV-ul și toate datele”.

Realitatea.md menționează că, la scurt timp, după anunțul făcut de Natalia Gavrilița, canalul de Telegram al jurnalistului Dumitru Ciorici a scris că fotoliul vicepremierului pentru Reintegare va fi ocupat de fostul Ambasador în Franța și Germania, Oleg Serebrian. Tot el a scris că acesta va depune jurământul mâine dimineață, 19 ianuarie.

Viceprimierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a demisionat din funcție în data de 5 noiembrie invocând motive personale. El a fost numit în funcție la 6 august. În 2019, Kulminski a fost consilierul pe politică externă al prim-ministrei de atunci Maia Sandu. Ulterior, Vladislav Kulminski, a fost numit secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europeană.

#viceoremier #reintegrare #candidatura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.