O criză de proporții bate la ușă! Indiciul care e alarmant

17 Mart. 2023, 04:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mart. 2023, 04:21 // Actual //  bani.md

Prețul barilului de petrol a scăzut brusc, în cursul zilei de joi, după ce au apărut unele probleme cu care se confruntă Credit Suisse, a doua bancă că mărime din Elveția.

Astfel, pentru contractele futures pentru petrolul Brent, prețurile au scăzut cu 1,15 dolari, sau 1,6%, față de ziua precedentă, ajungând la 72,54 dolari pe baril.

Contractele futures pentru țiței West Texas Intermediate (WTI), au scăzut cu 1,27 dolari, prețul barilului fiind de 66,34 dolari.

Acest lucru s-a văzut imediat și în România, unde prețul la benzină a scăzut cu patru bani, iar cel la motorină cu șase bani.

Care sunt explicațiile

Ziua de miercuri a fost a treia zi consecutivă de scăderi a prețului pentru țițeiul american, care a coborât sub 70 de dolari pe baril, pentru prima dată din 20 decembrie 2021.

Situația se datorează, spun specialiștii, crizei bancare cu care se confruntă mai multe instituții de profil din Statele Unite și Europa, printre care Credit Suisse.

”Pe măsură ce criza bancară care a început săptămâna trecută în SUA s-a extins miercuri în Europa și la Credit Suisse, nevoia de a reduce expunerea pe toate piețele s-a accelerat”, a declarat analistul Ole Hansen, de la  Saxo Bank.

Credit Suisse a anunțat joi că va împrumuta până la 54 de miliarde de dolari de la banca centrală elvețiană pentru a-și consolida lichiditățile și încrederea investitorilor, după ce prăbușirea acțiunilor sale a intensificat temerile privind o criză financiară globală.

Teama de o criza economică duce la ieftinirea petrolului

Banca Central Europeană a anunțat, joi, că va majora ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază, așa cum a promis, ignorând haosul de pe piețele financiare și apelurile investitorilor de a reduce înăsprirea politicii cel puțin până la stabilizarea sentimentului.

Delegațiile țărilor producătoare de petrol din cadrul OPEC+ au declarat că scăderea prețului petrolului la bursă are la bază și temerile financiare ale investitorilor, nefiind vorba despre niciun dezechilibru între cerere și ofertă.

Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) arată că stocurile de petrol, din țările dezvoltate din OCDE, au atins un maxim al ultimelor 18 luni, în timp ce producția de petrol a Rusiei a rămas în februarie aproape de nivelurile înregistrate înainte de războiul din Ucraina, în ciuda sancțiunilor impuse exporturilor sale pe mare.

De asemenea prețul petrolului tinde să scadă și pe fondul temerilor legate de o criză bancară globală au influențat perspectivele cererii, informează Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.