O criză nu s-a terminat, dar alta bate la ușă. Lumea – amenințată de un deficit de mărfuri din China

Multe fabrici din China și-au suspendat activitatea sau și au redus programul de muncă la două zile pe săptămână din cauza penuriei de energie care a apărut pe fondul crizei energetice. O scădere a volumelor de producție va duce la noi întreruperi în aprovizionarea cu bunuri din China și la o creștere a prețurilor pentru acestea. Aceasta este opinia experților din ziarul britanic The Times.

Aproximativ 20 de provincii din China au suferit întreruperi de curent în ultimele două luni, iar 16 provincii au impus restricții pentru consumul de energie electrică. Proprietarii firmelor cred că această situație va persista încă mult timp.

În cea mai mare regiune industrială a Chinei, aproape 150.000 de companii s-au confruntat cu problema energiei electrice. Autoritățile chineze, la rândul lor, furnizează energie electrică în primul rând întreprinderilor care produc bunuri cu costuri ridicate și clădirilor rezidențiale.

Un expert al companiei de recrutare Robert Walters din Hong Kong, John Mulely, a spus că producția de bunuri durează acum de două ori mai mult decât înainte de criză.

Analiștii de la banca olandeză ING consideră că întreruperile aprovizionării cu mărfuri din China pot continua în cea mai mare parte a anului 2022, iar acest lucru va duce la creșteri semnificative de prețuri. Iar șeful companiei The Entertainer, care cumpără jucării din China, Gary Grant, a spus că prețurile ar putea crește cu 10-12%.

Grant a subliniat că, din cauza întreruperilor, termenele de livrare sunt prelungite cu 60–90 de zile, așa că va fi cu siguranță un deficit de produse care sunt solicitate la începutul verii.

Agenția de presă chineză Xinhua a raportat că în perioada 1 octombrie – 8 noiembrie, cantitatea de cărbune trimisă pentru generarea de energie electrică a crescut cu 26,8% față de aceeași perioadă din 2020. Autoritățile chineze au îndemnat minele de cărbune să funcționeze la capacitate maximă, iar transportatorii să acorde prioritate comenzilor producătorilor de energie electrică.

Pe 7 noiembrie, Secret a scris că criza energetică a Chinei începe să se atenueze din cauza aprovizionării cu cărbune în creștere. Acest lucru s-a întâmplat după cererea guvernului pentru companiile miniere de a crește producția. Țara a sporit și importurile.

#aprovizionare #criză #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.