O iarnă de groază pentru Transnistria! Populația va lupta pentru supraviețuire. Economia se va contracta cu 18% în 2022

19 Dec. 2022, 17:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Dec. 2022, 17:06 // Actual //  bani.md

Economia regiunii Transnistrene urmează să se contracte cu circa 18% în 2022 și cu circa 2,5% în 2023. Declinul urmează să fie cauzat, preponderent, de reducerea cu circa o treime a volumului producției industriale care reprezintă circa 30% din economia regiunii, pe fundalul reducerii temporare a livrărilor de gaze naturale din partea Gazprom și, respectiv, a sistării temporare a livrărilor de energie electrică pe malul drept, dar și reducerea activității altor întreprinderi industriale majore, constată publicația „Realitatea economică” a Expert Grup.

Autoritățile din regiune dispun de un spectru limitat de instrumente pentru a interveni în vederea atenuării șocurilor. Chiar și până la crizele din 2022, bugetul regiunii era dezechilibrat: la finele anului 2021, ponderea deficitului bugetar în PIB a constituit circa 12% (nivelul maxim admisibil este de 3%) fiind acoperit din împrumuturi pe intern și finanțare nerambursabilă din partea Federației Ruse.

„În 2022-2023 finanțarea deficitului bugetar va fi extrem de problematică din cauza dificultăților economice din Federația Rusă, criza economică pe intern, dar și reducerea substanțială a încasărilor la buget pe fundalul sistării livrărilor de electricitate pe malul drept, reducerii livrărilor de gaze naturale, încetinirii activității economice și creșterii înclinației spre evaziune fiscală. Spre exemplu, la finele trimestrului 3, 2022, volumul restanțelor de plată la bugetul public al regiunii a crescut cu 16% față de începutul anului, iar numărul întreprinderilor active înregistrate la organele fiscale locale s-au redus cu 15 unități (cifrele neoficiale ar putea fi mai dramatice)”, se mai arată în publicație.

Autoritățile din regiune vor fi nevoite să recurgă la optimizări bugetare în paralel cu înăsprirea presiunii și controalelor fiscale. Având în vedere că presiunea fiscală în regiune este relativ scăzută (ponderea veniturilor bugetare în PIB, la finele anului 2021, a constituit doar 18%, iar volumul restanțelor la plățile fiscale este în creștere, autoritățile din regiune, cel mai probabil, vor majora unele taxe sau impozite, precum și vor intensifica controalele fiscale pentru a determina companiile private să-și onoreze obligațiunile fiscale. Pe partea de optimizări, urmează înghețarea cheltuielilor și investițiilor capitale, optimizarea activității instituțiilor publice, întreruperi de livrări apă caldă, măsuri de economisire a energiei electrice etc. pentru a diminua presiunea pe bugetul regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 12:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Ian. 2026, 12:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agenția Proprietății Publice a publicat „Raportul privind valoarea de bilanț a patrimoniului întreprinderilor de stat, la situația din 1 ianuarie 2025. Datele agregate pentru 161 de întreprinderi de stat indică un portofoliu cu 23,10 miliarde lei capital propriu, 12,03 miliarde lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,72 miliarde lei valoarea terenurilor aflate în folosință. Profitul net cumulat raportat este de 511,78 milioane lei.

Din totalul raportat, întreprinderile din portofoliul Agenției Proprietății Publice concentrează grosul patrimoniului: 20,80 mld. lei capital propriu (≈ 90% din total), 505,74 mln. lei profit net (≈ 99% din total), 9,50 mld. lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,63 mld. lei valoarea terenurilor.

Cele mai mari valori de capital propriu apar la: I.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” – 13,79 mld. lei (și cea mai mare valoare a mijloacelor fixe: 5,23 mld. lei), I.S. „Calea Ferată din Moldova” – 3,14 mld. lei capital propriu (dar cu pierderi mari) și I.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 1,24 mld. lei capital propriu.

La capitolul profit net, se detașează: Aeroportul Internațional Chișinău – 337,07 mln. lei profit, Poșta Moldovei – 52,87 mln. lei, Portul Fluvial Ungheni – 37,57 mln. lei, MOLDATSA – 29,49 mln. lei.

În ceea ce privește pierderile, Calea Ferată din Moldova a contabilizat 322,63 mln. lei, Moldelectrica – -62,25 mln. lei, Moldtranselectro – -38,79 mln. lei și Aeroportul Internațional Mărculești – -23,58 mln. lei.

Suprafața totală a imobilelor raportate ajunge la 20,52 milioane m², însă doar 161,6 mii m² sunt transmise în locațiune/comodat (sub 1% din total). Suprafața terenurilor aflate în folosință este de 541,47 milioane metri pătrați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!