O mare putere în panică: Prăbușire a vânzărilor cu 7 miliarde, consumatorii nu mai ”mușcă” momeala

Încrederea consumatorilor scade la cote șocante, șomajul ridicat și criza imobiliară trag economia în jos. Cele mai mari vânzări dintr-o țară cu o economie puternică, care au avut cifre istorice, par să-și piardă în cele din urmă controlul.

Astfel, la ultimul eveniment de mari reduceri denumit ”Festivalul de shopping 618” din China s-au înregistrat scăderi de 7 miliarde de dolari față de anul trecut. Se observă că consumatorii nu mai ”mușcă” momeala prețurilor reduse și își restrâng cumpărăturile.

Festivalul 618 din 2024 deținut de gigantul comerțului electronic JD și alți retaileri online precum Tmall și Pinduoduo din China a suferit prima scădere a vânzărilor din ultimii 8 ani, potrivit datelor furnizate de Syntun. Evenimentul de shopping a strâns doar 102 miliarde de dolari în acest an, consemnând o scădere cu 7% față de 2023, potrivit Business Insider.

În 2023, festivalul de reduceri 618 a adus vânzări de 109 miliarde de dolari. A fost prima scădere a vânzărilor evenimentului 618 de când a început să monitorizeze festivalul de shopping în 2016.

Un motiv pentru scăderea vânzărilor este faptul că chinezii și-au înăsprit sforile portofelului. Giganții chinezi din comerțul electronic încearcă să atragă clienții cu vânzări atractive. Din punct de vedere istoric, comerțul electronic a reprezentat o mare parte din cheltuielile cu amănuntul ale Chinei.

În 2023, vânzările cu amănuntul online la nivel național au ajuns la 2,12 trilioane de dolari, reprezentând 27,6% din totalul vânzărilor cu amănuntul de bunuri de larg consum din țară, potrivit Biroului Național de Statistică.

Dar cu un număr în scădere de cumpărători, giganții comerțului electronic din China folosesc din ce în ce mai mult reduceri masive pentru a atrage clienții să-și vândă produsele.

De exemplu, Alibaba a oferit recent o reducere de 50% la îmbrăcămintea Lululemon, iar JD.com a vândut iPhone-uri Apple cu reduceri de până la 20%. Platformele dețin, de asemenea, vânzări multiple pe tot parcursul anului, de la Anul Nou Lunar până la Crăciun, în loc să le concentreze pe toate la Single Day sau în ziua vânzărilor 618.

Redresarea lentă a economiei Chinei post-pandemie poate avea mai mult de-a face cu factori interni, decât externi. Un motiv pentru aceasta este încrederea scăzută a consumatorilor și oamenii care sunt mai pretențioși în ceea ce privește achizițiile lor, a declarat Allison Malmsten, director la Daxue Consulting.

„Încrederea consumatorilor este mai scăzută; oamenii sunt mai selectivi când cheltuiesc banii și, prin urmare, vor cumpăra lucruri pentru că au nevoie de ele, nu din cauza unei reduceri strălucitoare”, a spus ea.

Cu un exces de vânzări pe tot parcursul anului, aceste mega vânzări anuale își pierd, de asemenea, treptat strălucirea, potrivit lui Yaling Jiang, expert în cercetarea consumatorilor din China, în spatele buletinului informativ „În urma yuanului”. „Excesul de evenimente de vânzări, care a provocat oboseală de marketing, nu este nou”, a spus ea.

Dar schimbarea comportamentului consumatorilor este mai profundă decât oboseala de marketing, deoarece chinezii „devin raționali, concentrându-se din ce în ce mai mult pe rentabilitate și necesitate”, a spus ea. Și, dacă oamenii cheltuiesc mai puțin, asta se datorează faptului că nici nu câștigă bani mai mulți în economia post-pandemică a Chinei.

„Recesiunea economică îi face să dorească să evite să cumpere produse cu prețuri mai mari, iar incertitudinea cu privire la viitor îi face să dorească să economisească pentru zile negre”, a declarat Jiang, expert în consumatori din China.

Rata șomajului în rândul tinerilor din China a fost de 14,9% în decembrie, potrivit Biroului Național de Statistică al Chinei. Iar venitul mediu pe cap de locuitor din China în primul trimestru al anului 2024 a fost de 905 dolari, potrivit Biroului Național de Statistică.

Un alt motiv pentru care încrederea consumatorilor este scăzută se datorează crizei imobiliare din China, care se va agrava mult.

În mai, prețurile caselor noi au suferit cea mai mare scădere din aproape un deceniu. Cifrele Biroului Național de Statistică au arătat că prețurile caselor noi în 70 de orașe mari din China au scăzut cu 0,7% față de aprilie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#momeala #putere #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.