Podul peste Prut de la Ungheni: Desemnarea câștigătorului amânată cu încă trei săptămâni

10 Iul. 2024, 06:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iul. 2024, 06:27 // Actual //  bani.md

Compania de Drumuri din România amână, încă o dată, desemnarea câștigătorului constructorului podului peste Prut de la Ungheni, parte din Autostrada Unirii (A8), cu încă trei săptămâni, pentru 30 iulie 2024, potrivit datelor din SEAP. 

Aceasta este a treia oară când CNAIR amână desemnarea câștigătorului.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, promitea că va desemna constructorul peste Prut de la Ungheni, parte din Autostrada Unirii (A8), „până la sfârșitul lunii mai”.

Pe 17 mai, la Ungheni, în Republica Moldova, cu ocazia comisiei mixte România – Republica Moldova dedicată primului pod peste Prut construit la 4 benzi, secretarul de stat Scrioșteanu (răspunde de secrtorul rutier) dădea asigurări că, până la sfârșitul lunii mai, CNAIR va anunța câștigătorul contractului, iar în iunie, contractul va fi și semnat, calendar pe care Economedia l-a considerat optimist pentru că nu a luat în calcul posibilitatea unor contestații.

La contractul pentru Podul Ungheni au fost depuse trei oferte depuse de la constructori din România, Republica Moldova și Ucraina:

– Asocierea Automagistral Pivden SRL – SC Perfect Consult Europe SRL
– NESS PROIECT EUROPE S.R.L – Ofertant unic
– Comsales Grup SRL
Proiectul urmărește realizarea unei legături rutiere între România (județul Iași) și Republica Moldova (raionul Ungheni). Varianta de traseu avizată este formată dintr-un drum de legătură care va asigura conexiunea cu viitoarea Autostradă (A8) Târgu Mureș – Iași – Ungheni (km 96+140) și care va traversa râul Prut pe două poduri paralele cu lungimea de minim 261,2 m. Cele două poduri vor avea tablier mixt oțel-beton și grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulație). Durata pentru proiectarea și execuția lucrărilor este de 24 de luni din care: 6 luni perioada de proiectare și 18 luni perioada de execuție a lucrărilor. Valoarea estimată a contractului este de 156,26 milioane de lei (fără TVA) iar sursa de finanțare este asigurată prin Fonduri Europene Nerambursabile, CEF – Connecting Europe Facility”, anunța șeful CNAIR, Cristian Pistol. Proiectul podului peste Prut de la Ungheni face parte din ultima secțiune a Autostrăzii A 8, Târgu Neamț – Iași – Ungheni, mult întârziată în faza de studiu de fezabilitate și proiectare (Consitrans). Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Iun. 2026, 15:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 15:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.