Critici dure la propunerea de acordare a statutului de monopol pentru Metalferos: Limitează concurența

Consiliul Concurenței a avertizat împotriva susținerii propunerii actuale de acordare a statutului de monopol fiscal pentru S.A. „Metalferos”, exprimând preocupări că o astfel de decizie ar elimina inevitabil concurența pe piață prin închiderea sectorului pentru alte întreprinderi. Potrivit Consiliului, înainte de a avansa orice propunere de acordare a statutului de monopol fiscal, ar fi trebuit efectuate studii și analize de piață cuprinzătoare pentru a evalua riscurile proiectului și impactul său potențial asupra pieței. Această evaluare ar fi trebuit să justifice, din punct de vedere economic, intervenția statului prin eliminarea concurenței acolo unde aceasta lipsește.

În plus, Consiliul a remarcat lipsa unor prevederi exprese în proiectul de hotărâre referitoare la activitățile economice destinate să primească statut de monopol fiscal, o cerință stipulată de articolul 366 din Legea privind antreprenoriatul și întreprinderile nr. 845/1992. Ei au subliniat necesitatea reformulării punctului 9 din proiectul de regulament, propunând ca întreprinderea cu statut de monopol fiscal să țină evidența contabilă separată pentru veniturile și cheltuielile fiecărei activități economice desemnate. Aceasta ar asigura transparența și ar preveni subvenționarea încrucișată a altor activități economice desfășurate de S.A. „Metalferos” în alte piețe.

În plus, pentru a asigura o supraveghere eficientă a activităților guvernate de statutul de monopol fiscal al S.A. „Metalferos”, Consiliul a propus amendamente pentru includerea indicatorilor de performanță specifici domeniului economic propus și proporția exactă a veniturilor sau profiturilor care urmează să fie defalcate către bugetul de stat.

În plus, Consiliul a evidențiat practici potențial anticoncurențiale rezultate din prevederea proiectului de regulament care permite S.A. „Metalferos” să stabilească prețuri nereglementate pentru importul deșeurilor de metale feroase, contrastând cu prețurile reglementate pentru vânzările interne. Ei au avertizat că o astfel de diferențiere a prețurilor ar putea facilita abuzuri ale poziției dominante pe piață, interzise conform legii.

„O altă îngrijorare de ordin concurențial, constă în limitarea posibilității de a contracta liber a agenților economici care nu sunt înregistrați în Republica Moldova și vor realiza importuri de deșeuri de metale feroase în Republica Moldova, aceștia fiind obligați de a contracta exclusiv cu întreprinderea S.A. „Metalferos” care va dispune de dreptul exclusiv de a importa asemenea deșeuri. Acest fapt, ar putea încălca flagrant principiul libertății contractuale pentru întreprinderile importatoare a deșeurilor de metale feroase de a-și alege liber clientul și de a contracta liber cu partenerul dorit, fiind obligați exclusiv să livreze aceste deșeuri către întreprinderea impusă de stat S.A. „Metalferos”, mai spune Consiliul Concurenței.

În concluzie, Consiliul a recomandat revizuirea proiectului de hotărâre pentru a aborda aceste preocupări, subliniind necesitatea unei analize temeinice înainte de acordarea statutului de monopol fiscal pentru S.A. „Metalferos” și propunând eliminarea prevederilor referitoare la prelungirea automată a acestui statut, în lipsa unei justificări solide pentru continuarea sa.

Guvernul Republicii Moldova intenționează să reintroducă monopolul Metalferos pe piața colectării fierului vechi, conform unui proiect de hotărâre propus de Ministerul Economiei, condus de Dumitru Alaiba. Aceasta decizie vine după ce la sfârșitul anului 2019, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a demontat monopolul în acest sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.