O misiune FMI vine în Moldova să discute cum va fi bugetul țării din 2023

În perioada 31 octombrie – 11 noiembrie, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan va purta discuții la Chișinău cu autoritățile Republicii Moldova în contextul celei de-a doua evaluări a programului ECF-EFF, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

În principal, experții FMI vor discuta aspectele generale ale bugetului de stat pentru anul 2023 care se află în proces de elaborare, vor evalua perspectivele și riscurile macroeconomice și se vor informa despre progresul atins în implementarea acțiunilor convenite în cadrul programului susținut de FMI.

Programul autorităților moldovenești, susținut de FMI, are o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 826 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care 258 milioane de dolari S.U.A. (185,95 milioane de DST) au fost deja debursate. Finanțarea în baza ECF prevede o rată anuală a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar finanțarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și jumătate.

#misiune #buget #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Franța și Belgia, două dintre cei mai mari importatori de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, au refuzat să susțină propunerea Comisiei Europene de a stopa complet importurile de combustibili fosili din Federația Rusă, relatează Politico.

Autoritățile de la Paris și Bruxelles cer analize suplimentare economice și juridice înainte de a accepta planul Bruxellesului, care prevede interzicerea totală a importurilor de gaze rusești până în 2027.

„Susținem strategia europeană de diversificare, care e deja gata pentru discuții”, a declarat ministrul francez al Energiei, Marc Ferracci, referindu-se inclusiv la planul Franței de a înlocui gazul rusesc cu livrări din Qatar. Totuși, el a subliniat că Franța are nevoie de fundamentări legale clare, întrucât TotalEnergies are un contract de livrare cu producătorul rus Novatek valabil până în 2032.

Situația este similară în Belgia, care importă GNL din Rusia în baza unor contracte valabile până în 2035. Ministrul belgian al Energiei, Mathieu Michel, a cerut Comisiei Europene să prezinte o evaluare detaliată a impactului economic al renunțării la gazul rusesc.

În contrast, Spania și Țările de Jos, aflate pe locurile 3 și 4 ca volume de import, sprijină inițiativa Bruxellesului. Reprezentantul Ministerului spaniol al Tranziției Ecologice a subliniat că UE trebuie „să interzică cât mai curând importurile de gaze rusești”, chiar dacă Spania are un contract pe termen lung cu Novatek până în 2042, prin intermediul companiei Naturgy.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la un document de impact, în care va analiza consecințele economice și juridice ale unei eventuale interdicții. Printre opțiunile discutate se numără introducerea unei cote zero de import, măsură care ar putea fi aprobată prin vot cu majoritate calificată, fără a necesita unanimitate, cum este cazul sancțiunilor oficiale.

Potrivit datelor Kpler, în anul 2024 statele UE au importat 16,77 milioane de tone de GNL din Rusia, în valoare de peste 6 miliarde de euro. Rusia a livrat astfel peste jumătate din exporturile sale totale de GNL către Uniunea Europeană. În ansamblu, gazele naturale rusești – lichefiate și prin conducte – au reprezentat aproximativ 20% din totalul importurilor UE.

Comisia speră să obțină sprijinul Franței și Belgiei pentru a înfrunta mai ușor opoziția deschisă din partea Ungariei și Slovaciei, care nu doresc să renunțe la importurile de gaze prin conductă.