O misiune FMI vine în Moldova să discute cum va fi bugetul țării din 2023

În perioada 31 octombrie – 11 noiembrie, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan va purta discuții la Chișinău cu autoritățile Republicii Moldova în contextul celei de-a doua evaluări a programului ECF-EFF, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

În principal, experții FMI vor discuta aspectele generale ale bugetului de stat pentru anul 2023 care se află în proces de elaborare, vor evalua perspectivele și riscurile macroeconomice și se vor informa despre progresul atins în implementarea acțiunilor convenite în cadrul programului susținut de FMI.

Programul autorităților moldovenești, susținut de FMI, are o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 826 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care 258 milioane de dolari S.U.A. (185,95 milioane de DST) au fost deja debursate. Finanțarea în baza ECF prevede o rată anuală a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar finanțarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și jumătate.

#misiune #buget #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul britanic a anunțat sancțiuni împotriva omului de afaceri iranian Mohammad Hossein Shamkhani și a patru companii din sectoarele transport maritim, petrochimic și financiar, pe care le acuză de sprijinirea flotei „din umbră” a Rusiei și de „destabilizare” în Ucraina.

Măsurile prevăd înghețarea activelor și interdicția de călătorie pentru Shamkhani, fiul consilierului liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. În iulie, și Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva acestuia, afirmând că el coordonează o vastă rețea de nave container și petroliere, operate prin intermediari, prin care se vinde petrol iranian și rusesc pe piețele internaționale.

Potrivit Reuters, ambasada Iranului la Londra a condamnat decizia Marii Britanii, calificând-o drept „măsuri unilaterale și ilegale” și respingând „acuzațiile nefondate”.