O nouă companie aeriană aterizează în Moldova

Compania aeriană Bees Airlines, va începe din această lună să opereze zboruri regulate din România și din Republica Moldova. Bees Airlines va conecta România (București și Suceava) și Republica Moldova (Chișinău) cu diverse destinații europene, dar și cu Egipt și Turcia, transportând în principal clienți ai tour-operatorilor.

Primul serviciu comercial va lega capitala României de Heraklion (Grecia) începând cu 5 august, operând de două ori pe săptămână până pe 12 septembrie. La sfârșitul lunii august, vor fi adăugate zboruri de la Otopeni către Praga, Tel Aviv și Verona, urmate de cele spre Karlsruhe/Baden-Baden în septembrie.

De asemenea, Bees Airlines intenționează să deschidă două rute de la Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava la Karlsruhe/Baden-Baden și Tel Aviv, precum și o rută de la Aeroportul Chișinău la Verona.

Denumirea companiei înregistrate în România – Bees Airlines – este asemănătoare cu cea a operatorului low-cost ucrainean Bees Airline, ceea ce a dus la percepția că ar fi „urmașa” acestuia. Cu toate acestea, reprezentanții transportatorului au declarat pentru Aviation Week că noua Bees Airlines are investitori și management diferiți. „Marca a fost cumpărată de investitori, dar compania noastră este 100% românească, fără nicio legătură cu compania aeriană ucraineană”, a spus un purtător de cuvânt.

Bees Airline din Ucraina și-a lansat operațiunile în martie 2021, operând zboruri regulate și charter low-cost din Ucraina către diverse destinații din Europa și Orientul Mijlociu. Însă, în 2022, din cauza invaziei ruse și a închiderii spațiului aerian ucrainean, toate zborurile au fost anulate, iar aeronavele au fost rechemate de către locator din cauza riscurilor militare. Ulterior, Administrația de Stat a Aviației din Ucraina a revocat certificatul de operator al companiei, împiedicând continuarea operațiunilor internaționale.

Noua Bees Airlines speră să ofere servicii de calitate și să contribuie la dezvoltarea conexiunilor aeriene între România, Republica Moldova și alte destinații europene și internaționale.

Compania a fost lansată în România de antreprenorul maghiar Andrij Baganics. Antreprenorul este prezentat de termene.ro ca având domiciliul în Ucraina. Operațiunile vor fi conduse de fostul director la TAROM (Chief Procurement Officer 2017-2022) Victor Antohe, din poziția de CEO, potrivit profit.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cursaa #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.