O nouă provocare pentru Airbnb! Compania se teme că un declin al vaccinării îi va afecta considerabil veniturile

Platforma online Airbnb, folosită de proprietari din toată lumea, se teme că un declin al vaccinării va lovi afacerea de închirieri de locuințe. Compania spune că răspândirea globală a variantelor de Covid-19 va afecta cererile de cazare și rezevările în trimestrul III al lui 2021.

Pandemia Covid-19 a impus reguli stricte de circulație la nivel global, drept urmare nu este de mirare că agențiile de turism și cele imobiliare au avut pierderi financiare. O soluție ar fi creșterea numărului de vaccinări, care ar putea încuraja oamenii să călătorească și ar elimina restricțiile, susține Airbnb.

„Am văzut o cerere puternică de rezervări în trimestrul II, obținând cel mai mare procent de cazări – brute – (definite ca nopți rezervate înainte de anulări și modificări) din orice trimestru din istoria noastră. Oaspeții din țări cu rate ridicate de vaccinare, inclusiv SUA și anumite zone din Europa ajută la redresarea numărului de călătorii”, spune compania.

CNBC remarcă faptul că acțiunile platformei online au scăzut cu peste 4% în al doilea trimestru al lui 2021. Chiar și așa, compania a declarat că se așteaptă ca în următoarele 3 luni să înregistreze cele mai mari venituri trimestriale de anul acesta.

Iată rezultatele companiei Airbnb:

Câștiguri: pierdere de 11 cenți per acțiune;
Venituri: 1,34 miliarde de dolari față de 1,26 miliarde de dolari („prognozate” inițial);
Airbnb a înregistrat 83,1 milioane de cazări și rezervări, în creștere cu 29% față de primul trimestru (2021) și cu aproape 200% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, după ce industria turistică a fost afectată de pandemia Covid-19;
Cheltuielile de marketing și de vânzări au crescut cu 175% în trimestrul doi față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 315 milioane de dolari.

Veniturile Airbnb au ajuns în al doilea trimestru al lui 2021 la 1,34 miliarde de dolari, în creștere cu aproape 300% față de aceeași perioadă a lui 2020.

Pe de altă parte, cheltuielile de marketing au depășit 300 de milioane de dolari în 2021. Un motiv ar fi campania pe care Airbnb a derulat-o, Made Possible by Hosts, susține compania.

Airbnb a mai declarat că deși crede că va înregistra cel mai mare venit semestrial în următoarele luni din 2021, se așteaptă ca rezervările și cazările din acest interval să fie sub cele din trimestrul doi și trei din 2019, din cauza variantei Delta a coronavirusului.

„Nu știm cât de dispuși vor fi oamenii să călătorească în toamnă în comparație cu vara”, a completat compania.

Airbnb este o platformă online pentru închirieri de locuințe în regim hotelier, utilizată de persoane din toată lumea. În aprilie 2020 a obținut o finanțare de 1 miliard de dolari, de la două fonduri de investiții.

O lună mai târziu, în mai 2020, a concediat un sfert din personal, ca urmare a crizei coronavirus COVID-19, care a afectat puternic turismul la nivel mondial.

#cazare #Airbnb #pierderi #afacere #vaccinare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză