O nouă „reformă” la aeroport scandalizează opinia publică. Copiii, taxați la egal cu adulții în Business Lounge

Administrația Aeroportului Internațional Chișinău a decis să reducă de la 12 la 2 ani vârsta copiilor care au acces gratuit în Business Lounge, redeschis recent. Astfel, cei mici vor trebuie să achite și ei câte 35 de euro de persoană, de rând cu părinții, dacă aleg să aștepte zborul din această zonă a aerogării, scrie Ziua.md.

Anunțul a fost făcut într-o postare pe pagina de Facebook a AIC, în care sunt descrise noile condiții.

„Vești bune”, așa își încep postarea cei de la aeroport, care precizează că accesul în Business Lounge a fost reluat pentru deținătorii de carduri premium Mastercard și Visa, în urma finalizării acordurilor cu partenerii DragonPass și Collinson.

„Așadar, opțiunile de acces disponibile la moment în Business Lounge sunt:

Achitarea serviciului:

Preț: 35 EUR/persoană

Se poate achita numerar sau cu cardul, direct la agentul Business Lounge.

Copiii până la 2 ani beneficiază de acces gratuit; peste 2 ani se aplică tariful standard.

Carduri Mastercard și Visa:

Accesul se face prin operatorii DragonPass și Collinson, conform beneficiilor oferite de banca emitentă.

Numărul de vizite gratuite rămân neschimbate”, subliniază administrația AIC.

Autorii postării mai notează că Lounge-ul se află într-un proces de reconfigurare, ca urmare a schimbării furnizorului de servicii și promit că asortimentul de mâncare și băuturi este în curs de extindere și îmbunătățire, „pentru a oferi o experiență lounge modernizată și mai confortabilă”.

Anterior, mai mulți pasageri s-au arătat revoltați de noile condiții de la aeroport, după ce administrația aerogării a preluat în gestiune spațiile comerciale, în care se află localurile de alimentație publică. De la lipsa mobilierului adecvat, meniul sărac, care amintește de perioada sovietică, până la prețurile pipărate și lipsa totală de transparență privind achizițiile, toate acestea au provocat dezbateri aprinse în online.

Mai mult, recent, în spațiul public au apărut niște imagini în care se vede cum plăcintele expuse în vânzare sunt transportate impropriu, prin culoarul destinat pasagerilor și încă trecute prin scannerul cu raze X, destinat bagajelor, ceea ce iarăși a provocat scandal.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.