Avere impresionantă la vârful ANRE. Alexei Taran, criptomonede, Volvo de 800.000 lei și apartamente de milioane

09 Apr. 2025, 15:30
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
09 Apr. 2025, 15:30 // Uncategorized //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, și-a publicat declarația de avere pentru anul 2024, unde a indicat un venit cumulat de peste 2,1 milioane de lei, provenind în principal din salarii și vânzarea unui autoturism. Taran indică, totodată, mai multe apartamente, automobile de lux, investiții în acțiuni și criptomonede, precum și sume importante plasate în conturi bancare și fonduri de investiții.

Astfel, Taran a indicat 1.527.681 lei din salariul la ANRE, 628.346 lei din activitatea soției la compania IT Endava, 645.000 lei obținuți din vânzarea unui automobil Skoda Kodiaq, aproximativ 10.500 RON din alocații pentru copii în România și dobânzi bancare: peste 16.300 lei.

Taran a declarat trei apartamente: un apartament de 112 m², dobândit prin donație, evaluat la 3 milioane lei, al doilea apartament (1/2 cotă-parte) în același imobil, cu aceeași valoare, un al treilea apartament, în construcție, de 51,93 m², pentru care a achitat 600.000 lei până acum.

Dierectorul ANRE deține un Volvo XC90 (2020) – achiziționat în 2024, evaluat la 820.000 lei, Renault Scenic (2013) – cumpărat în 2023, estimat la 187.935 lei și un Mercedes 230CE (1980) – valoare simbolică: 1.000 euro.

Taran a investit în Banca Transilvania (România): acțiuni în valoare de 84.981 RON. A acordat două împrumuturi acordate persoanelor fizice: 300.000 MDL și 20.000 EUR.

Directorul ANRE are și în crypto în sumă de de 24.500 de lei. Taran mai deține zeci de conturi bancare active, atât în Republica Moldova, cât și în România și Lituania (Revolut), unele dintre ele înregistrând solduri de zeci de mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Mai 2026, 16:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Mai 2026, 16:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!