Ucrainenii au făcut praf un batalion de ruși! Din 570 au rămas vii doar 41

Un batalion de ruşi mobilizaţi recent din regiunea Voronej a fost distrus în urma atacurilor lansate de armata ucraineană în apropierea satului Makiivka, din regiunea estică Lugansk – potrivit unei investigaţii făcute de „Verstka”, publicaţie independentă din Rusia, scrie RBC, potrivit Rador.

Sute de militari ruşi ar fi murit în atacul respectiv. Soldatul rus Aleksei Agafonov, care a rămas în viață după atacurile armatei ucrainene, a precizat că peste 500 de militari din batalionul său au fost uciși. Potrivit acestuia, comandantul a promis inițial că îi va trimite în apropiere de Svatove, unde ar fi trebuit să se alăture „apărării teritoriale”, la 15 kilometri de linia frontului. Cu toate acestea, în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, întreg batalionul a fost adus pe linia de contact și i s-a ordonat „să sape (tranşee – n.r.) şi să țină linia de apărare”.

„Ne-au aruncat şi ne-au spus să săpăm, aveam trei lopeți per batalion, nu eram asiguraţi cu nimic. Am săpat cât am putut, iar dimineața au început bombardamentele – artilerie, lansatoare de rachete Grad, mortiere, drone… Am fost pur și simplu executaţi. Ofițerii au fugit imediat ce au început atacurile. În intervalele dintre bombardamente am încercat să săpăm, dar am fost găsiţi imediat de drone și pur și simplu am fost împușcați. Din 570 de persoane, întregi au mai rămas 29, iar 12 oameni au fost răniți. Restul – gata (nu mai sunt, n.r.)”, a povestit soldatul rus.

Acesta a mai menționat că cel puțin încă un batalion a fost înfrânt în această zonă a regiunii Lugansk. „La televizor se arată că totul este frumos, dar, de fapt, aici, în regiunea Lugansk, îi aruncă în faţă pe cei recent mobilizați. Iar când ne-am îndepărtat de acolo, pentru că ofițerii nu mai erau, ne întorceam şi vedeam doar militari înrolaţi pe bază de contract și voluntari care stăteau în linia a treia, în timp ce în linia întâi erau cei mobilizaţi recent”, a adăugat militarul rus.

Informațiile despre numărul mare de invadatori ruşi morți în atacul ucrainenilor de la Mariinka sunt confirmate și de soțiile militarilor supraviețuitori. „M-a sunat dimineața de pe telefonul altcuiva și mi-a spus ce s-a întâmplat – au fost lăsați să sape linia de apărare, au fost atacaţi cu obuze. Acum, le este frică să mai meargă undeva, chiar și la punctele de control le este frică să meargă. Conducerea i-a abandonat și ei nu știu ce să facă. Pur şi simplu cer ajutor”, a declarat Liudmila Cernîh, soția unui militar care a supravieţuit atacurilor lansate de Forțele Armate ale Ucrainei. Între timp, rudele celor mobilizați s-au adunat, sâmbătă, în apropiere de clădirea parchetului din Voronej, solicitând informații despre cei trimişi pe front.

#batalion #ucraineni #ruși

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.