O țară europeană îl sprijină pe Putin. Interzice Germaniei să ajute Ucraina, într-o problemă: Secretul ascuns în bănci

05 Nov. 2022, 07:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Nov. 2022, 07:18 // Actual //  bani.md

Deși cele mai multe țări din Europa au stabilit pachete de sancțiuni economice împotriva Rusiei lui Putin, în urma invaziei din Ucraina, dar și ajutoare militare consistente pentru Kiev, mai există state care nu fac acest lucru. Astfel, Elveția interzice Germaniei să trimită muniție de fabricație elvețiană folosită pe tancurile, pe care Berlinul ar dori să le trimită în Ucraina pentru a ajuta la respingerea agresiunii ruse.
Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a scris guvernului elvețian de la Berna în octombrie, întrebând dacă Germania ar putea oferi 12.400 de piese de muniție de fabricație elvețiană pentru tancurile, pe care Berlinul le-a furnizat deja Ucrainei, potrivit The Local.

Dar Elveția a respins cererea Germaniei, invocând ”principiul neutralității țării”. „Nu există niciun motiv să răspundem favorabil la cererea Germaniei de a transmite echipamente militare elvețiene în Ucraina”, a explicat ministrul Afacerilor Economice, Guy Parmelin, într-o scrisoare către Lambrecht.

„În conformitate cu principiul egalității de tratament în legea neutralității, Elveția nu poate fi de acord cu o cerere de transfer de material de război de origine elvețiană în Ucraina, atâta timp cât aceasta din urmă este implicată într-un conflict armat internațional.

„Deoarece situația juridică rămâne neschimbată, aprobarea unui transfer de material de război elvețian de către Germania către Ucraina nu este încă posibilă””, au spus autoritățile de la Berna.
Muniția a fost furnizată Bundeswehr-ului (armatei germană) în urmă cu câțiva ani – dar numai cu condiția ca Germania să nu poată exporta armele fără aprobarea Elveției.
Miercuri, Elveția a fost de acord să acorde Ucrainei un ajutor de 100 de milioane de dolari pentru a ajuta la furnizarea de apă potabilă și la reabilitarea infrastructurii energetice deteriorate pe măsură ce se apropie iarna.

Angajamentul Elveției față de neutralitate este centrat pe angajamentul de neutralitate militară, care se rupe numai dacă Elveția este atacată. Acest angajament de neutralitate militară nu se extinde la neutralitatea politică, ceea ce permite Elveției să sprijine eforturile de sancțiuni împotriva Rusiei.
Pe de altă parte, să menționăm faptul că băncile secrete din Elveția dețin bogății ale Rusiei în valoare de până la 213 miliarde de dolari, estimează Asociația industriei financiare a țării.

Asociația Bancherilor Elvețieni (SBA) a estimat că băncile din țară dețin între 150 de miliarde și 200 de miliarde de franci elvețieni (144 și 193 de miliarde de euro) din banii clienților ruși în conturi offshore, conform Euroactiv.

Acest lucru indică faptul că amploarea afacerilor rușilor bogați cu băncile din Elveția, cel mai mare centru din lume pentru averile offshore, este mult mai extinsă decât expunerile de bilanț, pe care câteva dintre firmele sale financiare au început să le detalieze.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.