Oficial! Comuniștii merg la negocieri cu PSRM, privind crearea unui bloc electoral

Partidul Comuniștilor a anunțat oficial că este dispus să meargă la negocieri cu Partidul Socialiștilor, privind crearea unui bloc electoral, informează Realitatea.md.

Acest lucru a fost anunțat prin intermediul unui comunicat de presă emis de către reprezentanții PCRM.

„Se încredințează președintelui PCRM, Vladimir Voronin și secretarului PCRM să meargă la consultări cu reprezentanții PSRM, în privința creării unui bloc electoral pentru alegerile parlamentare curente, ținând cont de interesele PCRM în campania electorală.

Secretarul PCRM, Oleg Reidman, urmează să pregătească documentele privind crearea blocului electoral”, se menționează în comunicat.

Comuniștii își motivează decizia prin faptul că ar exista „pericole de venire la putere a forțelor unioniste, ceea ce ar pune în pericol independența și suveranitatea Republicii Moldova”.

Anterior, liderul socialiștilor Igor Dodon a lansat un apel de chemare a forțelor de stânga, în special PCRM, să se unească împotriva partidelor de dreapta. Asta chiar dacă în 2011 Igor Dodon a părăsit Partidul Comuniștilor, după ce intrase în Parlament pe lista acestuia. Dodon, alături de colegele sale Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc, au lăsat PCRM și s-au alăturat Partidului Socialiștilor, obținând șefia PSRM-ului. Atunci, liderul PCRM, Vladimir Voronin, i-a numit „trădători” pe deputații transfugi și afirma că nu ar putea ierta trădarea.

Menționăm, că la 11 iulie curent în R. Moldova urmează să se desfășoare alegeri parlamentare anticipate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.