Oficiali europeni: UE așteaptă cu interes să lucreze în parteneriat cu un guvern și un parlament stabile și puternice

Pe data de 11 iulie curent, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare anticipate. Potrivit rezultatelor preliminare în parlament ajung 3 partide: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu o majoritate de 52,82%, BECS – 27,17%, și Partidul ȘOR – 5,74%. În acest sens Înaltul Reprezentant / Vicepreședintele Josep Borrell și Comisarul pentru Vecinătate și Extindere Oliver Varhelyi au făcut declarații cu privire la alegerile din Republica Moldova.

În cadrul declarației comune, oficialii au menționat că cetățenii au și-au demonstrat angajamentul față de democrație și statul de drept.

„La aceste alegeri, cetățenii Republicii Moldova și-au demonstrat angajamentul față de democrație și statul de drept. Aceștia au acordat un mandat clar și puternic partidului pro-reformă, Partidului Acțiune și Solidaritate, care este gata să înceapă punerea în aplicare a agendei ambițioase a președintelui Maia Sandu.”

Potrivit comunicatului alegerile au fost organizate bine și, în linii generale, s-au respectat libertățile fundamentale.

„Potrivit concluziilor preliminare ale Misiunii de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO) al Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), alegerile din 11 iulie au fost „bine administrate, concurențiale, iar libertățile fundamentale au fost, în mare măsură, respectate”. „Candidații au avut ample oportunități de campanie și alegătorilor li s-a oferit o gamă largă de alternative”, se arată în comunicat.

Oficialii au ținut să menționeze și despre unele neregularități din cadrul alegerilor.

„Cu toate acestea, nereguli s-au observat pe tot parcursul campaniei și în ziua alegerilor. În special, este vorba despre lipsa unei supravegheri eficiente în cazul finanțării campaniei, tendențiozitate atestată la majoritatea instituțiilor media monitorizate, lipsa unui cadru legal adecvat pentru reglementarea soluționării litigiilor electorale și gestionarea reclamațiilor electorale. „Deciziile privind numărul secțiilor de votare care urmau să fie deschise în străinătate și pentru alegătorii din localitățile de pe malul stâng al râului Nistru (Transnistria), precum și problema transportării alegătorilor au generat semne de întrebare cu privire la imparțialitatea Comisiei Electorale Centrale”. UE este gata să sprijine Republica Moldova în soluționarea deficiențelor identificate și în implementarea recomandărilor Misiunii de observare a alegerilor OSCE / BIDDO.”

În declarație se arată că UE este gata să colaboreze cu un guvern și parlament stabil și puternic.

„Acum UE așteaptă cu interes să lucreze în parteneriat cu un guvern și un parlament stabile și puternice pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova. Reamintind politica noastră de condiționalitate strictă, suntem pregătiți să susținem toate eforturile de a avansa pe calea reformelor mult așteptate, care stau la baza Acordului de Asociere UE-Republica Moldova.”

Potrfivit oficialilor, planul de reforme anunțat pentru Republica Moldova este un factor important pentru redresarea socio-economică pe termen lung.

„Ambițiosul Plan de reforme economice, anunțat recent pentru Republica Moldova, va fi un factor important pentru susținerea reformelor structurale indispensabile, inclusiv în domeniile-cheie ale justiției și luptei împotriva corupției și pentru stimularea redresării socio-economice a țării pe termen lung. UE este gata să colaboreze îndeaproape cu autoritățile centrale și locale, societatea civilă și mass-media pentru a sprijini dezvoltarea participativă și favorabilă incluziunii.

Parteneriatul Uniunii Europene cu Republica Moldova va rămâne concentrat pe oferirea de beneficii tangibile pentru poporul Republicii Moldova.”

#declaratie comuna #acord de asociere #alegeri parlamentare #reforme #colaborare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.