Oficiali europeni: UE așteaptă cu interes să lucreze în parteneriat cu un guvern și un parlament stabile și puternice

Pe data de 11 iulie curent, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare anticipate. Potrivit rezultatelor preliminare în parlament ajung 3 partide: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu o majoritate de 52,82%, BECS – 27,17%, și Partidul ȘOR – 5,74%. În acest sens Înaltul Reprezentant / Vicepreședintele Josep Borrell și Comisarul pentru Vecinătate și Extindere Oliver Varhelyi au făcut declarații cu privire la alegerile din Republica Moldova.

În cadrul declarației comune, oficialii au menționat că cetățenii au și-au demonstrat angajamentul față de democrație și statul de drept.

„La aceste alegeri, cetățenii Republicii Moldova și-au demonstrat angajamentul față de democrație și statul de drept. Aceștia au acordat un mandat clar și puternic partidului pro-reformă, Partidului Acțiune și Solidaritate, care este gata să înceapă punerea în aplicare a agendei ambițioase a președintelui Maia Sandu.”

Potrivit comunicatului alegerile au fost organizate bine și, în linii generale, s-au respectat libertățile fundamentale.

„Potrivit concluziilor preliminare ale Misiunii de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO) al Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), alegerile din 11 iulie au fost „bine administrate, concurențiale, iar libertățile fundamentale au fost, în mare măsură, respectate”. „Candidații au avut ample oportunități de campanie și alegătorilor li s-a oferit o gamă largă de alternative”, se arată în comunicat.

Oficialii au ținut să menționeze și despre unele neregularități din cadrul alegerilor.

„Cu toate acestea, nereguli s-au observat pe tot parcursul campaniei și în ziua alegerilor. În special, este vorba despre lipsa unei supravegheri eficiente în cazul finanțării campaniei, tendențiozitate atestată la majoritatea instituțiilor media monitorizate, lipsa unui cadru legal adecvat pentru reglementarea soluționării litigiilor electorale și gestionarea reclamațiilor electorale. „Deciziile privind numărul secțiilor de votare care urmau să fie deschise în străinătate și pentru alegătorii din localitățile de pe malul stâng al râului Nistru (Transnistria), precum și problema transportării alegătorilor au generat semne de întrebare cu privire la imparțialitatea Comisiei Electorale Centrale”. UE este gata să sprijine Republica Moldova în soluționarea deficiențelor identificate și în implementarea recomandărilor Misiunii de observare a alegerilor OSCE / BIDDO.”

În declarație se arată că UE este gata să colaboreze cu un guvern și parlament stabil și puternic.

„Acum UE așteaptă cu interes să lucreze în parteneriat cu un guvern și un parlament stabile și puternice pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova. Reamintind politica noastră de condiționalitate strictă, suntem pregătiți să susținem toate eforturile de a avansa pe calea reformelor mult așteptate, care stau la baza Acordului de Asociere UE-Republica Moldova.”

Potrfivit oficialilor, planul de reforme anunțat pentru Republica Moldova este un factor important pentru redresarea socio-economică pe termen lung.

„Ambițiosul Plan de reforme economice, anunțat recent pentru Republica Moldova, va fi un factor important pentru susținerea reformelor structurale indispensabile, inclusiv în domeniile-cheie ale justiției și luptei împotriva corupției și pentru stimularea redresării socio-economice a țării pe termen lung. UE este gata să colaboreze îndeaproape cu autoritățile centrale și locale, societatea civilă și mass-media pentru a sprijini dezvoltarea participativă și favorabilă incluziunii.

Parteneriatul Uniunii Europene cu Republica Moldova va rămâne concentrat pe oferirea de beneficii tangibile pentru poporul Republicii Moldova.”

#declaratie comuna #acord de asociere #alegeri parlamentare #reforme #colaborare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.