Oficiali europeni: UE așteaptă cu interes să lucreze în parteneriat cu un guvern și un parlament stabile și puternice

Pe data de 11 iulie curent, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare anticipate. Potrivit rezultatelor preliminare în parlament ajung 3 partide: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu o majoritate de 52,82%, BECS – 27,17%, și Partidul ȘOR – 5,74%. În acest sens Înaltul Reprezentant / Vicepreședintele Josep Borrell și Comisarul pentru Vecinătate și Extindere Oliver Varhelyi au făcut declarații cu privire la alegerile din Republica Moldova.

În cadrul declarației comune, oficialii au menționat că cetățenii au și-au demonstrat angajamentul față de democrație și statul de drept.

„La aceste alegeri, cetățenii Republicii Moldova și-au demonstrat angajamentul față de democrație și statul de drept. Aceștia au acordat un mandat clar și puternic partidului pro-reformă, Partidului Acțiune și Solidaritate, care este gata să înceapă punerea în aplicare a agendei ambițioase a președintelui Maia Sandu.”

Potrivit comunicatului alegerile au fost organizate bine și, în linii generale, s-au respectat libertățile fundamentale.

„Potrivit concluziilor preliminare ale Misiunii de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO) al Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), alegerile din 11 iulie au fost „bine administrate, concurențiale, iar libertățile fundamentale au fost, în mare măsură, respectate”. „Candidații au avut ample oportunități de campanie și alegătorilor li s-a oferit o gamă largă de alternative”, se arată în comunicat.

Oficialii au ținut să menționeze și despre unele neregularități din cadrul alegerilor.

„Cu toate acestea, nereguli s-au observat pe tot parcursul campaniei și în ziua alegerilor. În special, este vorba despre lipsa unei supravegheri eficiente în cazul finanțării campaniei, tendențiozitate atestată la majoritatea instituțiilor media monitorizate, lipsa unui cadru legal adecvat pentru reglementarea soluționării litigiilor electorale și gestionarea reclamațiilor electorale. „Deciziile privind numărul secțiilor de votare care urmau să fie deschise în străinătate și pentru alegătorii din localitățile de pe malul stâng al râului Nistru (Transnistria), precum și problema transportării alegătorilor au generat semne de întrebare cu privire la imparțialitatea Comisiei Electorale Centrale”. UE este gata să sprijine Republica Moldova în soluționarea deficiențelor identificate și în implementarea recomandărilor Misiunii de observare a alegerilor OSCE / BIDDO.”

În declarație se arată că UE este gata să colaboreze cu un guvern și parlament stabil și puternic.

„Acum UE așteaptă cu interes să lucreze în parteneriat cu un guvern și un parlament stabile și puternice pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova. Reamintind politica noastră de condiționalitate strictă, suntem pregătiți să susținem toate eforturile de a avansa pe calea reformelor mult așteptate, care stau la baza Acordului de Asociere UE-Republica Moldova.”

Potrfivit oficialilor, planul de reforme anunțat pentru Republica Moldova este un factor important pentru redresarea socio-economică pe termen lung.

„Ambițiosul Plan de reforme economice, anunțat recent pentru Republica Moldova, va fi un factor important pentru susținerea reformelor structurale indispensabile, inclusiv în domeniile-cheie ale justiției și luptei împotriva corupției și pentru stimularea redresării socio-economice a țării pe termen lung. UE este gata să colaboreze îndeaproape cu autoritățile centrale și locale, societatea civilă și mass-media pentru a sprijini dezvoltarea participativă și favorabilă incluziunii.

Parteneriatul Uniunii Europene cu Republica Moldova va rămâne concentrat pe oferirea de beneficii tangibile pentru poporul Republicii Moldova.”

#declaratie comuna #acord de asociere #alegeri parlamentare #reforme #colaborare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.