OPEC+ pregătește o nouă inundație de petrol: prețurile riscă să se prăbușească și mai mult

Organizația țărilor exportatoare de petrol și aliații săi (OPEC+) discută posibilitatea unei a treia majorări consecutive a producției de petrol, în luna iulie, în pofida faptului că pe piața globală există deja un excedent semnificativ de ofertă. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, membrii alianței analizează o creștere de 411.000 de barili pe zi – de trei ori mai mult decât fusese propus inițial pentru perioada respectivă.

Decizia oficială urmează să fie luată în cadrul reuniunii OPEC+ din 1 iunie, dar tendința deja conturată în lunile mai și iunie – când a fost aprobată o majorare similară – sugerează o abandonare a strategiei tradiționale de limitare a producției pentru a susține prețurile. În prezent, OPEC+ produce aproximativ 41 de milioane de barili pe zi, iar suplimentările aprobate corespund cu circa 1% din volumul actual.

Pe fondul acestor creșteri, prețul țițeiului Brent a scăzut joi cu 1%, ajungând la 64,3 dolari pe baril, semnalând o presiune în creștere asupra exporturilor rusești, deja vizate de restricții suplimentare din partea Occidentului.

Motivațiile invocate în cercuri restrânse de negociatori variază: de la pedepsirea statelor care depășesc cotele (precum Kazahstan și Irak), până la dorința Arabiei Saudite de a-și recâștiga cota de piață și de a răspunde favorabil apelurilor fostului președinte american Donald Trump privind scăderea prețului petrolului.

Conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), oferta globală de petrol va crește în medie cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2025, ajungând la 104,6 milioane barili/zi, în timp ce cererea globală va încetini, cu o creștere estimată la doar 650.000 barili/zi pentru restul anului. Astfel, se prefigurează un excedent zilnic de circa 700.000 barili, fără a lua în calcul suplimentările potențiale ale OPEC+.

Potrivit analistului rus Mihail Krutihin, ne aflăm într-o nouă eră în care OPEC+ renunță treptat la sistemul de auto-restricționare, mizând nu pe prețuri ridicate, ci pe volum: „Arabia Saudită și partenerii săi par pregătiți să extragă cât mai mult petrol posibil, indiferent de preț”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OPEC #petrol #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.