Scandal de 1 miliard de euro după sentința Domnicăi Manole, dar deputații blochează audierea ministrei Justiției

Majoritatea parlamentară a respins solicitarea de a o audia pe ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în cazul condamnării Republicii Moldova la CEDO, care ar putea costa statul peste un miliard de euro. Decizia a fost luată în ședința de plen, unde doar deputații BCS și un parlamentar neafiliat au votat pentru audiere, în timp ce 36 de deputați PAS s-au opus, iar alți 18 s-au abținut.

Scandalul vizează cazul Seksimp Group SRL, o companie cu capital sloven, care a acuzat autoritățile moldovenești de confiscare abuzivă a activelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil, după ce firmele locale Agrocons Lux și Agro-SV Lux au intentat un proces și au obținut o sentință în lipsa părții pârâte, urmată de executarea silită și vânzarea tuturor bunurilor companiei, fără notificare prealabilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat în data de 15 mai 2025 o hotărâre, constatând încălcarea Articolului 6 al Convenției (dreptul la un proces echitabil) și Articolului 1 al Protocolului nr. 1 (dreptul la proprietate). Instanțele moldovenești, inclusiv completul condus de judecătoarea Domnica Manole la Curtea de Apel Chișinău, nu au oferit nicio analiză reală asupra disproporționalității despăgubirilor și au ignorat complet apărarea companiei străine, afirmă CEDO.

Firma slovenului Blaz Svetek cere despăgubiri totale de peste 900 de milioane de euro, incluzând valoarea activelor pierdute și profituri nerealizate din activitățile agricole și de procesare. În total, Republica Moldova riscă să plătească peste un miliard de euro, potrivit documentelor din dosar.

Veronica Roșca, președinta Comisiei Juridice, a explicat că audierea în plen nu a fost necesară, întrucât „răspunsul agentului guvernamental a fost oferit deja în ziua precedentă”. Ea a adăugat că hotărârea CEDO „nu impune plata imediată a unor despăgubiri”, iar suma cerută de companie este „vizibil exagerată”. Comisia juridică a solicitat Ministerului Justiției să prezinte un raport detaliat în cadrul comisiei, care va fi discutat ulterior.

CEDO a acordat părților un termen de trei luni pentru negocierea unei înțelegeri amiabile. Dacă aceasta nu va fi atinsă, Curtea urmează să se pronunțe asupra compensațiilor financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domnica manole #miliard #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acțiunile gigantului american Boeing s-au prăbușit cu 8% în timpul sesiunii de tranzacționare premergătoare deschiderii bursei din SUA, ca reacție la tragedia aviatică din India, unde un avion de tip Boeing 787 Dreamliner, aparținând companiei Air India, s-a prăbușit la scurt timp după decolare din orașul Ahmedabad, având la bord 242 de persoane.

Potrivit datelor preliminare, este prima catastrofă în care este implicat acest model de avion, considerat unul dintre cele mai moderne din lume. Presa indiană relatează că aeronava ar fi pierdut propulsia ambelor motoare, deși cauzele exacte ale accidentului rămân necunoscute.

Imaginile publicate de martori arată cum avionul s-a prăbușit peste o clădire de locuințe din apropierea aeroportului. Autoritățile locale au confirmat deja recuperarea a cel puțin 60 de cadavre, inclusiv zece victime aflate în căminul medical studențesc peste care s-a prăbușit aparatul. Poliția locală a declarat că nu există supraviețuitori.

Ca urmare a tragediei, acțiunile Boeing au coborât la 196,49 dolari – cel mai scăzut nivel din mai 2024. Și acțiunile companiei General Electric, producătoarea motoarelor folosite de avioanele Boeing, au suferit o scădere de 5,5%.

Premierul Indiei, Narendra Modi, a calificat evenimentul drept „o catastrofă sfâșietoare” și a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Între timp, Direcția Generală a Aviației Civile din India (DGCA) a anunțat că va deschide o anchetă oficială în colaborare cu experți tehnici ai companiei Boeing.

Incidentul reaprinde atenția asupra problemelor de siguranță ale companiei americane. În 2021, Boeing a fost acuzată oficial că ar fi indus în eroare autoritățile americane privind sistemul MCAS, implicat în două alte accidente tragice. Deși compania a evitat urmărirea penală prin plata unei amenzi și monitorizare strictă timp de trei ani, în ianuarie 2024, un alt incident – desprinderea unei secțiuni din fuzelajul unui Boeing 737 MAX 9 – a determinat autoritățile să își revizuiască vigilența față de producătorul american.