Scandal de 1 miliard de euro după sentința Domnicăi Manole, dar deputații blochează audierea ministrei Justiției

Majoritatea parlamentară a respins solicitarea de a o audia pe ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în cazul condamnării Republicii Moldova la CEDO, care ar putea costa statul peste un miliard de euro. Decizia a fost luată în ședința de plen, unde doar deputații BCS și un parlamentar neafiliat au votat pentru audiere, în timp ce 36 de deputați PAS s-au opus, iar alți 18 s-au abținut.

Scandalul vizează cazul Seksimp Group SRL, o companie cu capital sloven, care a acuzat autoritățile moldovenești de confiscare abuzivă a activelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil, după ce firmele locale Agrocons Lux și Agro-SV Lux au intentat un proces și au obținut o sentință în lipsa părții pârâte, urmată de executarea silită și vânzarea tuturor bunurilor companiei, fără notificare prealabilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat în data de 15 mai 2025 o hotărâre, constatând încălcarea Articolului 6 al Convenției (dreptul la un proces echitabil) și Articolului 1 al Protocolului nr. 1 (dreptul la proprietate). Instanțele moldovenești, inclusiv completul condus de judecătoarea Domnica Manole la Curtea de Apel Chișinău, nu au oferit nicio analiză reală asupra disproporționalității despăgubirilor și au ignorat complet apărarea companiei străine, afirmă CEDO.

Firma slovenului Blaz Svetek cere despăgubiri totale de peste 900 de milioane de euro, incluzând valoarea activelor pierdute și profituri nerealizate din activitățile agricole și de procesare. În total, Republica Moldova riscă să plătească peste un miliard de euro, potrivit documentelor din dosar.

Veronica Roșca, președinta Comisiei Juridice, a explicat că audierea în plen nu a fost necesară, întrucât „răspunsul agentului guvernamental a fost oferit deja în ziua precedentă”. Ea a adăugat că hotărârea CEDO „nu impune plata imediată a unor despăgubiri”, iar suma cerută de companie este „vizibil exagerată”. Comisia juridică a solicitat Ministerului Justiției să prezinte un raport detaliat în cadrul comisiei, care va fi discutat ulterior.

CEDO a acordat părților un termen de trei luni pentru negocierea unei înțelegeri amiabile. Dacă aceasta nu va fi atinsă, Curtea urmează să se pronunțe asupra compensațiilor financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domnica manole #miliard #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.