Optimismul, la pământ: 70% dintre moldoveni consideră că Republica Moldova „se duce de râpă”

Lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită, consideră 70% dintre respondenții unui sondaj național efectuat de IDIS Viitorul și CBS-Research în luna decembrie 2021. Pentru a rezolva problemele cu care se confruntă țara, moldovenii susțin că e nevoie de reforme și acestea vizează sistemul de pensii a guvernării la nivel central și local, dar și reforma sistemului de sănătate.

Datele sondajului relevă că 43% dintre respondenți nu sunt mulțumiți de felul în care trăiesc, iar 30% susțin că nu trăiesc nici bine, dar nici rău

Pentru a rezolva problemele cu care se confruntă țara, 48% dintre respondenții consideră reforma sistemului de pensii prioritară, 37,3% – guvernarea competentă și calificată la nivel central și regional, 35,2% reforma din sănătate și 27,2% reforma justiției.

La capitolul migrație, 69,6% dintre moldovenii chestionați susțin că au muncit în străinătate, 32% ar pleca pentru o anumită perioadă de timp, iar 26,5% ar pleca definitiv. 39% dintre cei chestionați susțin că nu ar pleca.

Ca să rămână în țară 36,6% dintre moldoveni vor un salariu între 10 – 15 mii de lei, 23,6% vor un salariu de 15 – 20 mii de lei și 22,4% dintre respondenți vor o leafă între 5 – 10 mii de lei.

La întrebarea ce trebuie să facă statul pentru ca personale plecate peste hotare, la muncă, să revină în țară – 45,2% dintre respondenți vor majorarea salariilor și pensiilor, iar 40% vor liberalizarea economiei și crearea locurilor de muncă.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1055 persoane în perioada 4 – 15 decembrie 2021 cu marjă de eroare de +2.8%

#respondenți #direcție #sondaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.