Optimismul, la pământ: 70% dintre moldoveni consideră că Republica Moldova „se duce de râpă”

Lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită, consideră 70% dintre respondenții unui sondaj național efectuat de IDIS Viitorul și CBS-Research în luna decembrie 2021. Pentru a rezolva problemele cu care se confruntă țara, moldovenii susțin că e nevoie de reforme și acestea vizează sistemul de pensii a guvernării la nivel central și local, dar și reforma sistemului de sănătate.

Datele sondajului relevă că 43% dintre respondenți nu sunt mulțumiți de felul în care trăiesc, iar 30% susțin că nu trăiesc nici bine, dar nici rău

Pentru a rezolva problemele cu care se confruntă țara, 48% dintre respondenții consideră reforma sistemului de pensii prioritară, 37,3% – guvernarea competentă și calificată la nivel central și regional, 35,2% reforma din sănătate și 27,2% reforma justiției.

La capitolul migrație, 69,6% dintre moldovenii chestionați susțin că au muncit în străinătate, 32% ar pleca pentru o anumită perioadă de timp, iar 26,5% ar pleca definitiv. 39% dintre cei chestionați susțin că nu ar pleca.

Ca să rămână în țară 36,6% dintre moldoveni vor un salariu între 10 – 15 mii de lei, 23,6% vor un salariu de 15 – 20 mii de lei și 22,4% dintre respondenți vor o leafă între 5 – 10 mii de lei.

La întrebarea ce trebuie să facă statul pentru ca personale plecate peste hotare, la muncă, să revină în țară – 45,2% dintre respondenți vor majorarea salariilor și pensiilor, iar 40% vor liberalizarea economiei și crearea locurilor de muncă.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1055 persoane în perioada 4 – 15 decembrie 2021 cu marjă de eroare de +2.8%

#respondenți #direcție #sondaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.