Orășelul European ajunge duminică la Soroca. Te așteaptă târg de produse, concursuri și concert de Vali Boghean

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, împreună cu Ambasadele Statelor Membre ale UE, marchează Ziua Europei 2022 printr-o serie de evenimente culturale și educative, în mai multe regiuni din Republica Moldova. Astfel, pe 22 mai, locutorii din raionul Soroca sunt așteptați la Orășelul European.

Evenimentul va avea loc în Parcul Cetății Soroca. Orășelul European va găzdui o serie de activități culturale și interactive pentru toată lumea, inclusiv pentru copii, organizate de proiectele finanțate de UE, târg de produse și degustare, concursuri, cursuri de măiestrie și ateliere de lucru. Evenimentul va culmina cu un concert susținut de Vali Boghean Band și cu iluminarea Cetății Soroca în culorile Uniunii Europene.

În acest an, Ziua Europei este organizată sub genericul „SOLIDARITATE PENTRU PACE”, iar activitățile planificate vor evidenția atât cultura și valorile Uniunii Europene, cât și asistența oferită de UE și statele sale membre, în spiritul Echipei Europa, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

„Dragi prieteni, Ziua Europei este marcată în acest an într-un context care ne-a întristat și tulburat profund. În Ucraina, un război crud și nejustificat ucide oameni nevinovați. Localități întregi sunt distruse de ferocitatea forțelor militare ruse. Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării și activității Uniunii Europene – unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, în special a dreptului fundamental la viață – devin indispensabile. Războiul din țara vecină aduce pentru noi toți datoria personală de a proteja pacea. Astfel, doresc să vă invit să primiți pacea în casele dumneavoastră: Solidaritatea pentru pace este principalul mesaj pe care dorim să-l transmitem în cadrul activităților planificate cu ocazia Zilei Europei”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Evenimente adiționale pentru a marca Ziua Europei 2022 vor fi organizate la Cahul și Ștefan Vodă, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), autoritățile locale și rețeaua de Eurocluburi și Centre de Informare Europeană din întreaga țară.

Tradiționalul Festival de Film și Cultură Europeană va fi difuzat la TV și ONLINE, în perioada 16 – 31 mai.

Evenimentele dedicate Zilei Europei se vor desfășura în perioada 9 – 31 mai, iar agenda poate fi accesată AICI. Vă invităm să fiți parte la aceste evenimente creative organizate cu prilejul Zilei Europei!

#Oraselul European #Soroca #delegatia ue

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.