Orășelul European ajunge duminică la Soroca. Te așteaptă târg de produse, concursuri și concert de Vali Boghean

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, împreună cu Ambasadele Statelor Membre ale UE, marchează Ziua Europei 2022 printr-o serie de evenimente culturale și educative, în mai multe regiuni din Republica Moldova. Astfel, pe 22 mai, locutorii din raionul Soroca sunt așteptați la Orășelul European.

Evenimentul va avea loc în Parcul Cetății Soroca. Orășelul European va găzdui o serie de activități culturale și interactive pentru toată lumea, inclusiv pentru copii, organizate de proiectele finanțate de UE, târg de produse și degustare, concursuri, cursuri de măiestrie și ateliere de lucru. Evenimentul va culmina cu un concert susținut de Vali Boghean Band și cu iluminarea Cetății Soroca în culorile Uniunii Europene.

În acest an, Ziua Europei este organizată sub genericul „SOLIDARITATE PENTRU PACE”, iar activitățile planificate vor evidenția atât cultura și valorile Uniunii Europene, cât și asistența oferită de UE și statele sale membre, în spiritul Echipei Europa, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

„Dragi prieteni, Ziua Europei este marcată în acest an într-un context care ne-a întristat și tulburat profund. În Ucraina, un război crud și nejustificat ucide oameni nevinovați. Localități întregi sunt distruse de ferocitatea forțelor militare ruse. Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării și activității Uniunii Europene – unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, în special a dreptului fundamental la viață – devin indispensabile. Războiul din țara vecină aduce pentru noi toți datoria personală de a proteja pacea. Astfel, doresc să vă invit să primiți pacea în casele dumneavoastră: Solidaritatea pentru pace este principalul mesaj pe care dorim să-l transmitem în cadrul activităților planificate cu ocazia Zilei Europei”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Evenimente adiționale pentru a marca Ziua Europei 2022 vor fi organizate la Cahul și Ștefan Vodă, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), autoritățile locale și rețeaua de Eurocluburi și Centre de Informare Europeană din întreaga țară.

Tradiționalul Festival de Film și Cultură Europeană va fi difuzat la TV și ONLINE, în perioada 16 – 31 mai.

Evenimentele dedicate Zilei Europei se vor desfășura în perioada 9 – 31 mai, iar agenda poate fi accesată AICI. Vă invităm să fiți parte la aceste evenimente creative organizate cu prilejul Zilei Europei!

#Oraselul European #Soroca #delegatia ue

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.