Orașul care transformă viețile oamenilor fără adăpost printr-un salariu de 1.000 de dolari lunar

Peste 800 de locuitori ai orașului Denver din Colorado care nu aveau adăpost au primit 1.000 de dolari pe lună timp de un an și aproape jumătate dintre ei au reușit să își găsească locuințe, iar o parte dintre participanții acestui program au acum joburi stabile, potrivit Business Insider.

Jarun Laws trăia în mașina lui în parcarea unui restaurant. El a lucrat acolo ca bucătar până în 2020 și câștiga în jur de 400 de dolari pe lună. De-abia avea destui bani să își achite taxele pentru mașină și pensia alimentară, însă nu avea destul să plătească și chiria.

Bărbatul de 51 de ani plătea uneori o parte din salariu ca să închirieze o cameră ieftină de hotel în weekend, unde își petrecea timpul cu copiii. Se chinuia să își permită mâncare, haine și medicamente – și a fost fără adăpost pentru aproape un deceniu.

Totul s-a schimbat când s-a înrolat în Proiectul pentru Venitul de Bază din Denver. Programul pilot i-a permis lui Laws să obțină un apartament temporar mobilat, să își petreacă mai des timpul cu copiii și să găsească un job mai bine plătit.

Programul, care a început să facă primele plăți în toamna anului 2022, a inclus peste 800 de locuitori ai statului Colorado care nu aveau adăpost. Printre ei s-au numărat oameni care trăiau în mașini, adăposturi temporare, în aer liber sau în alte condiții incerte.

Participanții au primit banii direct, fără nicio condiție adițională, și puteau cheltui banii pe orice aveau nevoie.

În raportul publicat după un an de la începutul proiectului se arată că 45% dintre participanți au reușit să își găsească o casă sau apartament în care să trăiască, după ce au primit venitul de bază timp de 10 luni.

Ei au făcut mai puține vizite la urgențe, au stat mai puține nopți la spital sau în adăposturile temporare și au ajuns mai rar la închisoare. Mai mult, prin acest proiect, orașul a cheltuit cu 589.214 dolari mai puțin pe serviciile publice, potrivit raportului.

Programul din Denver a durat un an și a fost extins în ianuarie pentru încă șase luni. Participanții au fost împărțiți în trei grupe în mod aleatoriu: un grup a primit 1.000 de dolari pe lună timp de un an; alt grup a primit 6.500 de dolari de la început și, apoi, 500 de dolari pe lună; al treilea grup – grupul de control – a primit doar 50 de dolari pe lună.

Banii primiți i-au ajutat pe participanți să plătească pentru transport, igienă, haine și alimente, dar și pentru chirie, servicii medicale și achitarea altor datorii.

Persoanele care au primit 1.000 de dolari pe lună sau o sumă mai mare de la început au avut mai multe șanse să găsească un job stabil decât înainte de a primi un venit de bază.

Participanții au putut să își petreacă mai mult timp cu familia și prietenii, iar părinții au putut să își sprijine copiii și nepoții mai bine.

Totuși, multe familii le-au spus cercetătorilor că se tem că nu vor mai putea să își plătească facturile odată ce plățile vor fi întrerupte. Unii dintre ei se tem că se vor întoarce pe străzi.

Laws, spre exemplu, a fost nevoit să se mute din nou în mașină după ce nu a mai primit bani în cadrul programului.

Orașul Denver, Colorado Trust și o fundație anonimă au finanțat proiectul și au pus la dispoziția participanților o sumă de 9,4 milioane de dolari. Acum, autoritățile din Denver încearcă să strângă alte fonduri pentru a continua programul și pentru al treilea an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că tarifele stabilite de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru tranzitul cerealelor ucrainene sunt justificate de situația financiară a întreprinderii și de necesitatea menținerii locurilor de muncă.

Bolea a declarat că CFM urmează joi, 20 august, să facă publice calculele care au stat la baza tarifelor și a respins acuzațiile potrivit cărora acestea ar fi defavoarea agenților economici moldovenești.

„Calea Ferată a Republicii Moldova a făcut calculele și are nevoie de aceste resurse, pentru că avem 3 400 de angajați care trebuie să-și câștige existența. CFM va face publică prezentarea acelor calcule. Ele nu sunt în nicio formă în detrimentul intereselor agenților economici din Republica Moldova”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, prioritatea Guvernului rămâne susținerea companiilor și exportatorilor autohtoni. Ministrul a precizat că, în cazul tranzitului cerealelor ucrainene, CFM asigură locomotivele, în timp ce vagoanele utilizate pentru transport aparțin Ucrainei.

„Tot ce înseamnă vagoane sunt din Ucraina. Nu sunt transmise vagoane din Republica Moldova pentru transportul cerealelor în Ucraina. Nu există, din informația pe care o avem la zi din partea CFM, probleme pentru agricultorii din Moldova care ar avea nevoie de vagoane”, a explicat Bolea.

Ministrul a vorbit și despre situația financiară dificilă a CFM și despre necesitatea ca întreprinderea să ajungă, în timp, nu doar la echilibrarea situației economice, ci și la majorarea salariilor angajaților.

„Astăzi, la Calea Ferată a Moldovei, probabil sunt cele mai mici salarii din economia noastră națională. Vorbim de 5 000–6 000 de lei”, a spus Bolea, subliniind că veniturile mici fac dificilă atragerea și menținerea angajaților, inclusiv a tinerilor și mecanicilor.

Declarațiile ministrului vin în contextul tensiunilor dintre autorități și agricultori privind tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova. La începutul acestei săptămâni, Asociația „Forța Fermierilor” a amenințat cu proteste de amploare dacă până la 21 august nu vor fi înregistrate progrese în trei probleme reclamate de agricultori: controlul tranzitului cerealelor ucrainene, licențierea importurilor și neadmiterea majorării TVA pentru produsele agricole.

În urma nemulțumirilor, Guvernul a anunțat că joi, 20 august, va avea loc o ședință în format extins privind tranzitul cerealelor ucrainene pe calea ferată. La discuții urmează să participe fermieri, reprezentanți ai asociațiilor agricole, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și ai Căii Ferate din Moldova.

Republica Moldova și Ucraina au ajuns, la 10 august, la un acord privind transportarea mărfurilor ucrainene pe calea ferată, pe tronsonul care traversează teritoriul țării noastre. În baza înțelegerii, Chișinăul oferă o reducere de 50% pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene.

Ucraina planifică să exporte și să transporte, în anul agricol 2026, până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. În acest context, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că lucrează la creșterea capacității CFM, astfel încât fluxurile de mărfuri să poată fi gestionate mai eficient, inclusiv cele ale agricultorilor autohtoni.