Orașul care transformă viețile oamenilor fără adăpost printr-un salariu de 1.000 de dolari lunar

Peste 800 de locuitori ai orașului Denver din Colorado care nu aveau adăpost au primit 1.000 de dolari pe lună timp de un an și aproape jumătate dintre ei au reușit să își găsească locuințe, iar o parte dintre participanții acestui program au acum joburi stabile, potrivit Business Insider.

Jarun Laws trăia în mașina lui în parcarea unui restaurant. El a lucrat acolo ca bucătar până în 2020 și câștiga în jur de 400 de dolari pe lună. De-abia avea destui bani să își achite taxele pentru mașină și pensia alimentară, însă nu avea destul să plătească și chiria.

Bărbatul de 51 de ani plătea uneori o parte din salariu ca să închirieze o cameră ieftină de hotel în weekend, unde își petrecea timpul cu copiii. Se chinuia să își permită mâncare, haine și medicamente – și a fost fără adăpost pentru aproape un deceniu.

Totul s-a schimbat când s-a înrolat în Proiectul pentru Venitul de Bază din Denver. Programul pilot i-a permis lui Laws să obțină un apartament temporar mobilat, să își petreacă mai des timpul cu copiii și să găsească un job mai bine plătit.

Programul, care a început să facă primele plăți în toamna anului 2022, a inclus peste 800 de locuitori ai statului Colorado care nu aveau adăpost. Printre ei s-au numărat oameni care trăiau în mașini, adăposturi temporare, în aer liber sau în alte condiții incerte.

Participanții au primit banii direct, fără nicio condiție adițională, și puteau cheltui banii pe orice aveau nevoie.

În raportul publicat după un an de la începutul proiectului se arată că 45% dintre participanți au reușit să își găsească o casă sau apartament în care să trăiască, după ce au primit venitul de bază timp de 10 luni.

Ei au făcut mai puține vizite la urgențe, au stat mai puține nopți la spital sau în adăposturile temporare și au ajuns mai rar la închisoare. Mai mult, prin acest proiect, orașul a cheltuit cu 589.214 dolari mai puțin pe serviciile publice, potrivit raportului.

Programul din Denver a durat un an și a fost extins în ianuarie pentru încă șase luni. Participanții au fost împărțiți în trei grupe în mod aleatoriu: un grup a primit 1.000 de dolari pe lună timp de un an; alt grup a primit 6.500 de dolari de la început și, apoi, 500 de dolari pe lună; al treilea grup – grupul de control – a primit doar 50 de dolari pe lună.

Banii primiți i-au ajutat pe participanți să plătească pentru transport, igienă, haine și alimente, dar și pentru chirie, servicii medicale și achitarea altor datorii.

Persoanele care au primit 1.000 de dolari pe lună sau o sumă mai mare de la început au avut mai multe șanse să găsească un job stabil decât înainte de a primi un venit de bază.

Participanții au putut să își petreacă mai mult timp cu familia și prietenii, iar părinții au putut să își sprijine copiii și nepoții mai bine.

Totuși, multe familii le-au spus cercetătorilor că se tem că nu vor mai putea să își plătească facturile odată ce plățile vor fi întrerupte. Unii dintre ei se tem că se vor întoarce pe străzi.

Laws, spre exemplu, a fost nevoit să se mute din nou în mașină după ce nu a mai primit bani în cadrul programului.

Orașul Denver, Colorado Trust și o fundație anonimă au finanțat proiectul și au pus la dispoziția participanților o sumă de 9,4 milioane de dolari. Acum, autoritățile din Denver încearcă să strângă alte fonduri pentru a continua programul și pentru al treilea an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.