“Securitatea națională”: De ce este acuzat de fapt Kaspersky în Statele Unite?

Evgheni Kaspersky, fondator și CEO al companiei omonime, este acuzat că este apropiat de serviciile secrete ruse și că a fost format la Școala Superioară a KGB. El este cu siguranță principala temere a americanilor, scrie BFM TV.

Un anunț „bombă”: joi, administrația lui Joe Biden a interzis companiei ruse de securitate cibernetică Kaspersky să își vândă produsele peste Atlantic.

Această multinațională rusă, unul dintre liderii în domeniul instrumentelor de securitate IT, furnizează antivirus, anti-spyware, anti-spam și alte produse pentru mai mult de 400 de milioane de utilizatori și 270.000 de companii din întreaga lume.

Deși este foarte popular în Statele Unite, administrația Biden nu este de aceeași părere. Pentru aceasta din urmă, este în joc „securitatea națională”, relatează CNN. Concluzia unei lungi anchete a americanilor.

Ceea ce i se impută gigantului rus este în primul rând presupusa sa apropiere de Kremlin. Fondatorul și CEO-ul său, Evgheni Kaspersky, este absolvent al Școlii Superioare KGB (înainte ca aceasta să fie desființată în noiembrie 1991). Aceeași școală care pregătește spioni ruși pentru FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei).

A devenit apoi inginer la Ministerul rus al Apărării. În 2012, Wired a evocat posibilitatea ca Evgheni Kaspersky să fi păstrat „legături strânse cu serviciile de securitate ruse”. Trei ani mai târziu, Bloomberg l-a acuzat chiar că a împărtășit datele colectate de compania sa cu FSB.

Relații cu FSB?

În 2018, Olanda a arătat cu degetul spre Kaspersky pentru spionaj cibernetic în numele Moscovei. Guvernul olandez a decis să interzică toate tehnologiile Kaspersky din infrastructura sa IT.

Evgheni Kaspersky a negat întotdeauna aceste acuzații și pledează pentru respectarea strictă a normelor de securitate a datelor personale.

La rândul său, compania sa afirmă că nu se implică în activități care amenință securitatea națională a SUA și subliniază contribuțiile sale la protecția împotriva diferiților actori amenințători care vizează interesele SUA și ale aliaților acestora.

Aceasta critică ferm această decizie a Statelor Unite, susținând că se bazează pe climatul geopolitic actual.

Kaspersky a primit permisiunea de a continua anumite operațiuni în SUA, inclusiv furnizarea de actualizări antivirus, până la 29 septembrie, pentru a minimiza perturbările pentru consumatorii și întreprinderile din SUA și pentru a le da timp să găsească alternative adecvate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acuzatii #Kaspersky #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.