Durov, părintele Telegram, scapă temporar de restricții! Instanța franceză l-a lăsat să părăsească țara

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a părăsit teritoriul Franței și s-a îndreptat către Dubai, după ce a primit aprobarea instanței, relatează AFP, citând surse din cadrul anchetei.

„A părăsit Franța în această dimineață”, a declarat o sursă apropiată dosarului. Un alt oficial a precizat că judecătorul de instrucție i-a permis lui Durov să părăsească țara pentru „câteva săptămâni”, iar decizia de relaxare a restricțiilor impuse acestuia a fost luată cu câteva zile în urmă.

Pavel Durov a fost reținut de autoritățile franceze în august 2024, pe aeroportul Le Bourget. Parchetul din Paris îl acuză de lipsa unei moderări adecvate pe Telegram și de refuzul de a colabora cu forțele de ordine. Potrivit anchetatorilor, această pasivitate l-ar face complice la diverse infracțiuni comise pe platformă, inclusiv răspândirea de materiale pornografice cu minori, trafic de droguri, fraude și alte încălcări ale legii.

După câteva zile de arest, Durov a fost eliberat pe cauțiune, fiind obligat să plătească 5 milioane de euro. Instanța i-a impus măsura controlului judiciar, obligându-l să se prezinte de două ori pe săptămână la poliție și interzicându-i părăsirea teritoriului francez. În noiembrie 2024, la anchetă s-au alăturat și autoritățile judiciare din Belgia.

În septembrie 2024, s-a aflat că Pavel Durov a început să colaboreze cu autoritățile franceze. Mai târziu, la începutul anului 2025, acesta le-a promis judecătorilor că va lua măsuri pentru a îmbunătăți moderarea conținutului de pe Telegram.

Procurorul Parisului, Laure Beccuau, a declarat că acest caz este un moment de referință în lupta împotriva criminalității cibernetice. Potrivit acesteia, Telegram a ignorat sistematic solicitările forțelor de ordine, în special în ceea ce privește combaterea pornografiei infantile. Anchetatorii francezi au descoperit că, între 2013 și 2024, platforma nu a răspuns la peste 2.400 de solicitări oficiale din partea autorităților.

Avocatul lui Pavel Durov, David-Olivier Kaminski, a calificat acuzațiile împotriva clientului său drept absurde. Acesta a subliniat că Telegram nu poate fi considerat responsabil pentru infracțiunile comise de utilizatorii săi.

În prezent, rămâne neclar dacă Durov se va întoarce în Franța la finalul perioadei stabilite de judecător sau dacă va încerca să evite complet procesul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#durov #justiție #telegram #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina