Tatăl le-a ridicat la cer, fiica le pilotează! Andreea Scorpan la comanda aeronavelor tatălui său

În timp ce pasagerii își ocupă locurile și așteaptă decolarea, Andreea Scorpan, tânără pilot de origine moldoveană, parcurge cu meticulozitate fiecare verificare necesară înainte ca aeronava să se desprindă de sol. „Doamnelor și domnilor, bine ați venit la bordul aeronavelor noastre”, rostește ea calm, în timp ce se pregătește pentru câteva ore de zbor, la mii de metri altitudine.

Andreea pilotează de la 16 ani, vârsta minimă legală pentru aeronave de mici dimensiuni, iar la 20 de ani deja manevra Airbus-uri comerciale. Această pasiune a fost insuflată de tatăl său, Iulian Scorpan, un aviator experimentat, fost comandant de aeronavă și director general al unei companii aeriene din Republica Moldova.

„Avem o relație foarte apropiată. Când ajung acasă, îi povestesc ce mi s-a întâmplat în zbor și, fiind un pilot cu o vastă experiență, îi cer sfaturi despre cum aș fi putut să gestionez mai bine anumite situații”, mărturisește Andreea, întrun reportaj difuzat de Moldova1.

Deși meseria de pilot este una prestigioasă, Andreea a avut parte de provocări și de prejudecăți, mai ales din partea celor care încă privesc cu scepticism prezența femeilor în cabina de pilotaj. „Am auzit multe comentarii negative și chiar amenințări. Oameni care spuneau că nu s-ar urca într-un avion pilotat de o femeie. Dar nimeni nu a coborât vreodată”, spune ea, cu un zâmbet sigur pe sine.

În cariera sa, a avut parte și de situații mai tensionate în timpul zborului, de la pasageri recalcitranți la turbulențe severe sau furtuni.

„A fost nevoie să evităm unele furtuni puternice și am avut momente când pasagerii din spate deveneau neliniștiți, dar niciodată nu am fost într-o situație care să pună viața lor în pericol”, explică tânăra pilot.

Andreea Scorpan subliniază că anii de studiu intens din școala de aviație i-au oferit încrederea și pregătirea necesare pentru a face față oricăror provocări. „80% din pregătirea noastră constă în simulări de situații de urgență. Ce se întâmplă dacă avem o defecțiune? Ce facem în caz de turbulențe severe? După ce trecem prin toate aceste scenarii, pilotajul propriu-zis devine aproape o relaxare. În sfârșit, ajungem să aplicăm ce am învățat și să ne bucurăm de zbor.”

Compania aeriană HiSky unde muncește Andreea Scorpan este controlată de pilotul moldovean Iulian Scorpan. HiSky operează cu o flotă de opt aeronave Airbus, inclusiv una de mari dimensiuni, destinată zborurilor lungi. Compania oferă servicii regulate de pe aeroporturile din București, Cluj-Napoca, Iași, Baia Mare, Oradea și Chișinău, către destinații din Europa și Statele Unite, dar și zboruri charter către Asia și Africa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fiica #avioane #HiSky #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.