Orban amenință că va bloca aderarea Bulgariei la Schengen. Motivul scandalului: gazul rusesc

Ungaria se va opune prin veto aderării Bulgariei la spaţiul Schengen, a avertizat sâmbătă, 16 decembrie, Ministerul de Externe ungar, potrivit Reuters.

Într-un comunicat ce-l menţionează pe ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, acesta precizează că a transmis clar guvernului de la Sofia că Budapesta va bloca prin veto aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen dacă nu abrogă noua taxă pe tranzitul gazului rusesc, principalei surse de aprovizionare cu gaz a Ungariei rămâne în vigoare. ”Dacă ei pun în pericol pentru mult timp securitatea aprovizionării Ungariei cu energie, atunci noi vom opune veto intării lor în Schengen”, a avertizat şeful diplomaţiei ungare.

Noul guvern bulgar condus de premierul pro-occidental Nikolai Denkov a impus în luna octombrie o taxă de 20 de leva (10 euro) pe fiecare megawatt oră de gaz rusesc, pentru a diminua veniturile Rusiei în contextul războiului din Ucraina, deşi nu a existat la nivelul UE vreo decizie pentru impunerea unei asemenea taxe.

Ungaria consideră această nouă taxă ilegală şi nejustificată şi a cerut Comisiei Europene să iniţieze o investigaţie împotriva Bulgariei, ceea ce nu s-a întâmplat. Serbia şi Macedonia de Nord au protestat la rândul lor faţă de impunerea acestei taxe de către Bulgaria.

Ungaria, ţară lipsită de ieşire la mare şi deci cu posibilităţi limitate de a se aproviziona cu gaze naturale lichefiate (GNL), este în continuare dependentă de gazul importat din Rusia. Gazul rusesc care tranzitează Bulgaria către Ungaria şi Serbia vine dinspre Turcia prin conducta TurkStream.

Premierul bulgar, care a motivat taxa impusă tranzitului rusesc prin creşterea veniturilor la bugetul de stat şi a susţinut că această taxă ar ”echilibra” piaţa, a declarat săptămâna aceasta că Ungaria i-a trimis prin canale diplomatice semnale că ar putea bloca aderarea Bulgariei la Schengen şi a promis că o va abroga.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ungaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.