Orban amenință că va bloca aderarea Bulgariei la Schengen. Motivul scandalului: gazul rusesc

16 Dec. 2023, 20:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Dec. 2023, 20:45 // Actual //  bani.md

Ungaria se va opune prin veto aderării Bulgariei la spaţiul Schengen, a avertizat sâmbătă, 16 decembrie, Ministerul de Externe ungar, potrivit Reuters.

Într-un comunicat ce-l menţionează pe ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, acesta precizează că a transmis clar guvernului de la Sofia că Budapesta va bloca prin veto aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen dacă nu abrogă noua taxă pe tranzitul gazului rusesc, principalei surse de aprovizionare cu gaz a Ungariei rămâne în vigoare. ”Dacă ei pun în pericol pentru mult timp securitatea aprovizionării Ungariei cu energie, atunci noi vom opune veto intării lor în Schengen”, a avertizat şeful diplomaţiei ungare.

Noul guvern bulgar condus de premierul pro-occidental Nikolai Denkov a impus în luna octombrie o taxă de 20 de leva (10 euro) pe fiecare megawatt oră de gaz rusesc, pentru a diminua veniturile Rusiei în contextul războiului din Ucraina, deşi nu a existat la nivelul UE vreo decizie pentru impunerea unei asemenea taxe.

Ungaria consideră această nouă taxă ilegală şi nejustificată şi a cerut Comisiei Europene să iniţieze o investigaţie împotriva Bulgariei, ceea ce nu s-a întâmplat. Serbia şi Macedonia de Nord au protestat la rândul lor faţă de impunerea acestei taxe de către Bulgaria.

Ungaria, ţară lipsită de ieşire la mare şi deci cu posibilităţi limitate de a se aproviziona cu gaze naturale lichefiate (GNL), este în continuare dependentă de gazul importat din Rusia. Gazul rusesc care tranzitează Bulgaria către Ungaria şi Serbia vine dinspre Turcia prin conducta TurkStream.

Premierul bulgar, care a motivat taxa impusă tranzitului rusesc prin creşterea veniturilor la bugetul de stat şi a susţinut că această taxă ar ”echilibra” piaţa, a declarat săptămâna aceasta că Ungaria i-a trimis prin canale diplomatice semnale că ar putea bloca aderarea Bulgariei la Schengen şi a promis că o va abroga.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun