Ormuz decide soarta petrolului! Goldman Sachs vede prețuri de până la 140 de dolari

Banca americană de investiții Goldman Sachs și-a redus prognoza privind prețul mediu al petrolului Brent pentru anul 2027, estimând că acesta va ajunge la 80 de dolari pe baril, pe fondul creșterii ofertei globale și al unei cereri mai slabe decât se anticipa anterior.

Analiștii instituției financiare explică revizuirea prin majorarea producției de petrol în Statele Unite, Brazilia, Guyana, Venezuela și Emiratele Arabe Unite, precum și prin schimbările structurale ale consumului, în special în China.

Potrivit raportului, tranziția accelerată a Chinei către alternative precum vehiculele electrice continuă să afecteze cererea de petrol. „Presupunem că puțin peste 10% din slăbiciunea cererii va persista pe măsură ce China accelerează trecerea către alternative, inclusiv automobile electrice”, se arată în analiza Goldman Sachs.

Cu toate acestea, banca și-a menținut estimarea potrivit căreia petrolul Brent va avea un preț mediu de 90 de dolari pe baril în trimestrul IV al anului 2026. Potrivit experților, efectele perturbărilor prelungite ale transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz sunt compensate de un deficit de ofertă mai redus decât se anticipa inițial.

Goldman Sachs estimează că deficitul global de petrol din trimestrul al doilea a fost limitat la 5–6 milioane de barili pe zi, în condițiile în care cererea modestă și surplusul existent pe piață au atenuat impactul reducerii exporturilor din Orientul Mijlociu.

Totodată, banca și-a modificat estimările privind reluarea fluxurilor petroliere din Golf. Dacă anterior anticipa normalizarea exporturilor până la sfârșitul lunii iunie, acum consideră că acest proces va fi finalizat abia la sfârșitul lunii august. Potrivit raportului, acest scenariu presupune că tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz va reveni la aproximativ 70% din nivelul existent înaintea conflictului.

Analiștii Goldman Sachs avertizează însă că riscurile geopolitice rămân ridicate. Într-un scenariu negativ, în care perturbările exporturilor persistă, prețul petrolului Brent ar putea depăși 110 dolari pe baril la sfârșitul anului 2026. Într-un scenariu și mai sever, dacă problemele din Strâmtoarea Ormuz se vor prelungi timp de un an, cotațiile ar putea urca până la 140 de dolari pe baril în 2027.

Pe de altă parte, o normalizare mai rapidă a livrărilor și o cerere globală mai slabă ar putea împinge prețurile în jos, până la aproximativ 70 de dolari pe baril la sfârșitul anului 2026 și 60 de dolari pe baril în 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol. ormuz #prognoza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina