Ultimatum energetic pentru Bruxelles: Forați în Arctica sau depindeți de SUA și Qatar

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

13 Iun. 2026, 09:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 09:58 // Actual //  Ursu Victor

Banca americană de investiții Goldman Sachs și-a redus prognoza privind prețul mediu al petrolului Brent pentru anul 2027, estimând că acesta va ajunge la 80 de dolari pe baril, pe fondul creșterii ofertei globale și al unei cereri mai slabe decât se anticipa anterior.

Analiștii instituției financiare explică revizuirea prin majorarea producției de petrol în Statele Unite, Brazilia, Guyana, Venezuela și Emiratele Arabe Unite, precum și prin schimbările structurale ale consumului, în special în China.

Potrivit raportului, tranziția accelerată a Chinei către alternative precum vehiculele electrice continuă să afecteze cererea de petrol. „Presupunem că puțin peste 10% din slăbiciunea cererii va persista pe măsură ce China accelerează trecerea către alternative, inclusiv automobile electrice”, se arată în analiza Goldman Sachs.

Cu toate acestea, banca și-a menținut estimarea potrivit căreia petrolul Brent va avea un preț mediu de 90 de dolari pe baril în trimestrul IV al anului 2026. Potrivit experților, efectele perturbărilor prelungite ale transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz sunt compensate de un deficit de ofertă mai redus decât se anticipa inițial.

Goldman Sachs estimează că deficitul global de petrol din trimestrul al doilea a fost limitat la 5–6 milioane de barili pe zi, în condițiile în care cererea modestă și surplusul existent pe piață au atenuat impactul reducerii exporturilor din Orientul Mijlociu.

Totodată, banca și-a modificat estimările privind reluarea fluxurilor petroliere din Golf. Dacă anterior anticipa normalizarea exporturilor până la sfârșitul lunii iunie, acum consideră că acest proces va fi finalizat abia la sfârșitul lunii august. Potrivit raportului, acest scenariu presupune că tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz va reveni la aproximativ 70% din nivelul existent înaintea conflictului.

Analiștii Goldman Sachs avertizează însă că riscurile geopolitice rămân ridicate. Într-un scenariu negativ, în care perturbările exporturilor persistă, prețul petrolului Brent ar putea depăși 110 dolari pe baril la sfârșitul anului 2026. Într-un scenariu și mai sever, dacă problemele din Strâmtoarea Ormuz se vor prelungi timp de un an, cotațiile ar putea urca până la 140 de dolari pe baril în 2027.

Pe de altă parte, o normalizare mai rapidă a livrărilor și o cerere globală mai slabă ar putea împinge prețurile în jos, până la aproximativ 70 de dolari pe baril la sfârșitul anului 2026 și 60 de dolari pe baril în 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!