„Palatul” lui Stati din centrul orașului – în paragină încă un an. Tranzacția nu a fost finalizată

Tranzacția de cumpărare a uneia dintre cele mai mari clădiri de oficii ale miliardarului Stati, amplasată pe bulevardul Ștefan cel Mare, continuă să trezească nedumerire nu doar la presă, dar și la experții imobiliari, informează realitatea.mdrealitatea.md

Potrivit informațiilor difuzate de publicația Komsomoliskaya Pravda v Moldova, cumpărătorul ales de Moldindconbank, Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC, nu a încheiat tranzacția, plătind pentru blocul de oficii de pe bulevardul Ștefan cel Mare un avans de un milion și jumătate de euro, angajându-se să plătească suma rămasă în termen de un an.

Sursa Komosmoliskaya Pravda v Moldove din sectorul imobiliar susține că „banca a comercializat „fără mare zarvă” cea mai mare construcție nefinalizată a orașului unei companii necunoscute cu zero experiență în construcții. A avut o ofertă de la unul din liderii pieței imobiliare de procurare cu 10 mln euro, dar a comercializat, cu pierdere pentru sine, cu un milion mai ieftin. Putea primi toată suma pe loc, dar a ales varianta astăzi 1,5 mln euro și restul peste un an. O companie care anul 2019 l-a încheiat cu pierderi, iar anul trecut cu un profit nesemnificativ. Să ghicim – câți ani va mai sta nefinalizat acest șantier”.

Din sursele cu acces public se constată că Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC a fost înregistrată în anul 2018.

În anul 2018 compania a înregistrat un profit net de circa 18 mii de euro, în anul 2019 înregistrând pierderi de aceeași sumă. În anul 2020, compania Nova Lines INC a înregistrat un profit net de 448 de mii de euro.

Potrivit b2bhint.com, fondatorul întreprinderii, Sava Mihai, mai deține Întreprinderea Mixtă SAMRUST S.R.L., care a avut ultimul profit în 2018 – de 700 de euro și SAMRUST PLUS, care a avut în anul 2020 un profit de 380 de euro. Ultima este fondată împreună cu Rusu Tamara, cu care a fondat în acest an și compania GRAF POLIGRAF.

Clădirea edificată pe 22 de ari de teren, chiar peste drum de monumentul lui Ștefan cel Mare, are o suprafață la sol de 1640 de metri pătrați, iar în interior – aproape 10 750 de metri pătrați (pentru comparație, clădirea Parlamentului Republicii Moldova are suprafața de 10 950 de metri pătrați). În 11 ani nu s-a reușit decât executarea a 60% din volumul lucrărilor. Conform proiectului, imobilul trebuia să aibă spații comerciale, oficii, parcări și apartament Penthouse.

#investiție #constructie #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.