„Palatul” lui Stati din centrul orașului – în paragină încă un an. Tranzacția nu a fost finalizată

Tranzacția de cumpărare a uneia dintre cele mai mari clădiri de oficii ale miliardarului Stati, amplasată pe bulevardul Ștefan cel Mare, continuă să trezească nedumerire nu doar la presă, dar și la experții imobiliari, informează realitatea.mdrealitatea.md

Potrivit informațiilor difuzate de publicația Komsomoliskaya Pravda v Moldova, cumpărătorul ales de Moldindconbank, Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC, nu a încheiat tranzacția, plătind pentru blocul de oficii de pe bulevardul Ștefan cel Mare un avans de un milion și jumătate de euro, angajându-se să plătească suma rămasă în termen de un an.

Sursa Komosmoliskaya Pravda v Moldove din sectorul imobiliar susține că „banca a comercializat „fără mare zarvă” cea mai mare construcție nefinalizată a orașului unei companii necunoscute cu zero experiență în construcții. A avut o ofertă de la unul din liderii pieței imobiliare de procurare cu 10 mln euro, dar a comercializat, cu pierdere pentru sine, cu un milion mai ieftin. Putea primi toată suma pe loc, dar a ales varianta astăzi 1,5 mln euro și restul peste un an. O companie care anul 2019 l-a încheiat cu pierderi, iar anul trecut cu un profit nesemnificativ. Să ghicim – câți ani va mai sta nefinalizat acest șantier”.

Din sursele cu acces public se constată că Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC a fost înregistrată în anul 2018.

În anul 2018 compania a înregistrat un profit net de circa 18 mii de euro, în anul 2019 înregistrând pierderi de aceeași sumă. În anul 2020, compania Nova Lines INC a înregistrat un profit net de 448 de mii de euro.

Potrivit b2bhint.com, fondatorul întreprinderii, Sava Mihai, mai deține Întreprinderea Mixtă SAMRUST S.R.L., care a avut ultimul profit în 2018 – de 700 de euro și SAMRUST PLUS, care a avut în anul 2020 un profit de 380 de euro. Ultima este fondată împreună cu Rusu Tamara, cu care a fondat în acest an și compania GRAF POLIGRAF.

Clădirea edificată pe 22 de ari de teren, chiar peste drum de monumentul lui Ștefan cel Mare, are o suprafață la sol de 1640 de metri pătrați, iar în interior – aproape 10 750 de metri pătrați (pentru comparație, clădirea Parlamentului Republicii Moldova are suprafața de 10 950 de metri pătrați). În 11 ani nu s-a reușit decât executarea a 60% din volumul lucrărilor. Conform proiectului, imobilul trebuia să aibă spații comerciale, oficii, parcări și apartament Penthouse.

#investiție #constructie #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.