„Palatul” lui Stati din centrul orașului – în paragină încă un an. Tranzacția nu a fost finalizată

Tranzacția de cumpărare a uneia dintre cele mai mari clădiri de oficii ale miliardarului Stati, amplasată pe bulevardul Ștefan cel Mare, continuă să trezească nedumerire nu doar la presă, dar și la experții imobiliari, informează realitatea.mdrealitatea.md

Potrivit informațiilor difuzate de publicația Komsomoliskaya Pravda v Moldova, cumpărătorul ales de Moldindconbank, Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC, nu a încheiat tranzacția, plătind pentru blocul de oficii de pe bulevardul Ștefan cel Mare un avans de un milion și jumătate de euro, angajându-se să plătească suma rămasă în termen de un an.

Sursa Komosmoliskaya Pravda v Moldove din sectorul imobiliar susține că „banca a comercializat „fără mare zarvă” cea mai mare construcție nefinalizată a orașului unei companii necunoscute cu zero experiență în construcții. A avut o ofertă de la unul din liderii pieței imobiliare de procurare cu 10 mln euro, dar a comercializat, cu pierdere pentru sine, cu un milion mai ieftin. Putea primi toată suma pe loc, dar a ales varianta astăzi 1,5 mln euro și restul peste un an. O companie care anul 2019 l-a încheiat cu pierderi, iar anul trecut cu un profit nesemnificativ. Să ghicim – câți ani va mai sta nefinalizat acest șantier”.

Din sursele cu acces public se constată că Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC a fost înregistrată în anul 2018.

În anul 2018 compania a înregistrat un profit net de circa 18 mii de euro, în anul 2019 înregistrând pierderi de aceeași sumă. În anul 2020, compania Nova Lines INC a înregistrat un profit net de 448 de mii de euro.

Potrivit b2bhint.com, fondatorul întreprinderii, Sava Mihai, mai deține Întreprinderea Mixtă SAMRUST S.R.L., care a avut ultimul profit în 2018 – de 700 de euro și SAMRUST PLUS, care a avut în anul 2020 un profit de 380 de euro. Ultima este fondată împreună cu Rusu Tamara, cu care a fondat în acest an și compania GRAF POLIGRAF.

Clădirea edificată pe 22 de ari de teren, chiar peste drum de monumentul lui Ștefan cel Mare, are o suprafață la sol de 1640 de metri pătrați, iar în interior – aproape 10 750 de metri pătrați (pentru comparație, clădirea Parlamentului Republicii Moldova are suprafața de 10 950 de metri pătrați). În 11 ani nu s-a reușit decât executarea a 60% din volumul lucrărilor. Conform proiectului, imobilul trebuia să aibă spații comerciale, oficii, parcări și apartament Penthouse.

#investiție #constructie #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vladimir Cebotari, unul dintre fondatorii companiei aeriene FlyOne, a declarat pentru BANI.MD că operatorul aerian nu este vizat de percheziții.

Reacția vine după ce anterior au apărut informații privind desfășurarea unor acțiuni ale PCCOCS, Serviciului Fiscal de Stat și Poliției în legătură cu FlyOne.

„Compania nu este vizată în careva percheziții”, a declarat Vladimir Cebotari pentru sursa citată.

Într-un comunicat de presă PCCOCS susține că: „de comun cu ofițerii SFS, au desfşurat percheziții la Chişinău, într-o cauă de evaziune fiscală şi spălare de bani. Acțiunile procesual-penale, desfăşurate cu sprijinul angajaților “Fulger,” au vizat o companie de construcții (inclusiv în oficiile unei companii aeroportuare), într-o cauză de evaziune fiscale şi spăare de bani. Alte amănunte urmează a fi comunicate pe parcurs, cu asigurarea prezumției nevinovăției, potrivit legii”..

FlyOne a fost fondată în 2015, în perioada în care Cebotari era ministru al Justiției și unul dintre apropiații fostului lider democrat Vlad Plahotniuc. Potrivit datelor publice, printre fondatori s-a numărat și soția acestuia, Maria Cebotari, care deținea 40% din acțiuni.

Compania a operat primele curse charter în aprilie 2016, iar în 2017 a lansat zboruri regulate de pasageri, inclusiv spre Moscova. În prezent, FlyOne operează curse regulate și charter către mai multe destinații externe.

Anterior, Centrul de Investigații Jurnalistice a scris că unul dintre partenerii de afaceri din spatele companiei ar fi fost Mircea Maleca, care ar fi utilizat drept acționar formal pe fostul său socru, Tudor Carabadjac.