"Palatul" lui Stati din centrul orașului - în paragină încă un an. Tranzacția nu a fost finalizată

Tranzacția de cumpărare a uneia dintre cele mai mari clădiri de oficii ale miliardarului Stati, amplasată pe bulevardul Ștefan cel Mare, continuă să trezească nedumerire nu doar la presă, dar și la experții imobiliari, informează realitatea.mdrealitatea.md

Potrivit informațiilor difuzate de publicația Komsomoliskaya Pravda v Moldova, cumpărătorul ales de Moldindconbank, Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC, nu a încheiat tranzacția, plătind pentru blocul de oficii de pe bulevardul Ștefan cel Mare un avans de un milion și jumătate de euro, angajându-se să plătească suma rămasă în termen de un an.

Sursa Komosmoliskaya Pravda v Moldove din sectorul imobiliar susține că „banca a comercializat „fără mare zarvă” cea mai mare construcție nefinalizată a orașului unei companii necunoscute cu zero experiență în construcții. A avut o ofertă de la unul din liderii pieței imobiliare de procurare cu 10 mln euro, dar a comercializat, cu pierdere pentru sine, cu un milion mai ieftin. Putea primi toată suma pe loc, dar a ales varianta astăzi 1,5 mln euro și restul peste un an. O companie care anul 2019 l-a încheiat cu pierderi, iar anul trecut cu un profit nesemnificativ. Să ghicim – câți ani va mai sta nefinalizat acest șantier”.

Din sursele cu acces public se constată că Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC a fost înregistrată în anul 2018.

În anul 2018 compania a înregistrat un profit net de circa 18 mii de euro, în anul 2019 înregistrând pierderi de aceeași sumă. În anul 2020, compania Nova Lines INC a înregistrat un profit net de 448 de mii de euro.

Potrivit b2bhint.com, fondatorul întreprinderii, Sava Mihai, mai deține Întreprinderea Mixtă SAMRUST S.R.L., care a avut ultimul profit în 2018 – de 700 de euro și SAMRUST PLUS, care a avut în anul 2020 un profit de 380 de euro. Ultima este fondată împreună cu Rusu Tamara, cu care a fondat în acest an și compania GRAF POLIGRAF.

Clădirea edificată pe 22 de ari de teren, chiar peste drum de monumentul lui Ștefan cel Mare, are o suprafață la sol de 1640 de metri pătrați, iar în interior – aproape 10 750 de metri pătrați (pentru comparație, clădirea Parlamentului Republicii Moldova are suprafața de 10 950 de metri pătrați). În 11 ani nu s-a reușit decât executarea a 60% din volumul lucrărilor. Conform proiectului, imobilul trebuia să aibă spații comerciale, oficii, parcări și apartament Penthouse.

#investiție #constructie #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.