„Palatul” lui Stati din centrul orașului – în paragină încă un an. Tranzacția nu a fost finalizată

Tranzacția de cumpărare a uneia dintre cele mai mari clădiri de oficii ale miliardarului Stati, amplasată pe bulevardul Ștefan cel Mare, continuă să trezească nedumerire nu doar la presă, dar și la experții imobiliari, informează realitatea.mdrealitatea.md

Potrivit informațiilor difuzate de publicația Komsomoliskaya Pravda v Moldova, cumpărătorul ales de Moldindconbank, Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC, nu a încheiat tranzacția, plătind pentru blocul de oficii de pe bulevardul Ștefan cel Mare un avans de un milion și jumătate de euro, angajându-se să plătească suma rămasă în termen de un an.

Sursa Komosmoliskaya Pravda v Moldove din sectorul imobiliar susține că „banca a comercializat „fără mare zarvă” cea mai mare construcție nefinalizată a orașului unei companii necunoscute cu zero experiență în construcții. A avut o ofertă de la unul din liderii pieței imobiliare de procurare cu 10 mln euro, dar a comercializat, cu pierdere pentru sine, cu un milion mai ieftin. Putea primi toată suma pe loc, dar a ales varianta astăzi 1,5 mln euro și restul peste un an. O companie care anul 2019 l-a încheiat cu pierderi, iar anul trecut cu un profit nesemnificativ. Să ghicim – câți ani va mai sta nefinalizat acest șantier”.

Din sursele cu acces public se constată că Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC a fost înregistrată în anul 2018.

În anul 2018 compania a înregistrat un profit net de circa 18 mii de euro, în anul 2019 înregistrând pierderi de aceeași sumă. În anul 2020, compania Nova Lines INC a înregistrat un profit net de 448 de mii de euro.

Potrivit b2bhint.com, fondatorul întreprinderii, Sava Mihai, mai deține Întreprinderea Mixtă SAMRUST S.R.L., care a avut ultimul profit în 2018 – de 700 de euro și SAMRUST PLUS, care a avut în anul 2020 un profit de 380 de euro. Ultima este fondată împreună cu Rusu Tamara, cu care a fondat în acest an și compania GRAF POLIGRAF.

Clădirea edificată pe 22 de ari de teren, chiar peste drum de monumentul lui Ștefan cel Mare, are o suprafață la sol de 1640 de metri pătrați, iar în interior – aproape 10 750 de metri pătrați (pentru comparație, clădirea Parlamentului Republicii Moldova are suprafața de 10 950 de metri pătrați). În 11 ani nu s-a reușit decât executarea a 60% din volumul lucrărilor. Conform proiectului, imobilul trebuia să aibă spații comerciale, oficii, parcări și apartament Penthouse.

#investiție #constructie #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de unt din Ucraina au scăzut la începutul anului 2026, însă Republica Moldova își menține poziția de principal cumpărător al acestui produs, potrivit datelor Serviciului Vamal ucrainean, citate de presa de specialitate.

În perioada ianuarie–februarie 2026, Ucraina a exportat 1,6 mii de tone de unt, cu 11,1% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025. În termeni valorici, scăderea este este minus 27,7%, până la 9,4 milioane de dolari.

Chiar și în aceste condiții, Republica Moldova rămâne principala piață de desfacere pentru untul ucrainean, cu o cotă de 42,2% din totalul exporturilor. Alte destinații sunt Azerbaidjan (22,5%) și Georgia (10,1%).

Datele arată că această tendință se menține și la nivel anual. În 2025, Ucraina a exportat 15 mii de tone de unt, de peste două ori mai mult decât în 2024, iar valoarea livrărilor a crescut de 2,2 ori, până la 107,4 milioane de dolari. Și atunci, Republica Moldova a fost cel mai mare importator, cu o cotă de 31,4%.

Pe lângă unt, Moldova se regăsește printre principalii cumpărători și pentru alte produse agroalimentare ucrainene. Astfel, în sezonul 2025–2026, țara noastră a importat circa 30% din făina de grâu exportată de Ucraina, fiind urmată de Palestina și Cehia.