Până unde merge „salvarea” celei mai mari bănci din lume: JP Morgan lasă mii de angajaţi ai First Republic pe drumuri

JPMorgan Chase & Co. a notificat aproximativ 1.000 de angajaţi ai First Republic Bank că nu li se vor da locuri de muncă – nici măcar temporar – în urma preluării creditorului falimentar, scrie Bloomberg.

Cea mai mare bancă americană a oferit joi roluri cu normă întreagă sau de tranziţie pentru aproape 85% dintre cei aproape 7.000 de angajaţi care mai lucrau la First Republic în momentul prăbuşirii, în timp ce restul au fost anunţaţi că nu vor primi o poziţie. Locurile de muncă temporare vor avea o durată de trei, şase, nouă sau 12 luni, în funcţie de post, potrivit unei surse din interiorul băncii.

„De la achiziţia First Republic, la 1 mai, am fost transparenţi cu angajaţii lor şi ne-am respectat promisiunea de a-i ţine la curent cu chestiunea locurilor de muncă. Recunoaştem că au fost supuşi stresului şi incertitudinii din martie şi sperăm că ziua de astăzi va aduce claritate”, potrivit unui purtător de cuvânt al JP Morgan.

Foştii angajaţi ai First Republic cărora nu li s-au oferit locuri de muncă la JPMorgan „vor primi plata şi beneficiile echivalente a două luni de muncă”.

First Republic a declarat la sfârşitul lunii aprilie că va reduce cu până la 25% din forţa sa de muncă, una din seria de măsuri menite să consolideze banca cu probleme şi să liniştească investitorii. Aceste măsuri nu au fost în cele din urmă suficiente. Majoritatea angajaţilor care nu au primit joi o ofertă de angajaţre la JPMorgan fuseseră identificaţi ca fiind parte din reducerile de personal pe care First Republic voia să le facă.

JPMorgan, care avea 296.877 de angajaţi la sfârşitul lunii martie, s-a impus în faţa rivalilor în cadrul unei licitaţii conduse de guvern pentru First Republic. Ca parte a ofertei sale câştigătoare, JPMorgan a achiziţionat aproximativ 173 de miliarde de dolari din împrumuturile First Republic, 30 de miliarde de dolari în titluri de valoare şi 92 de miliarde de dolari în depozite – şi apoi a trebuit să decidă ce să facă cu angajaţii săi, dintre care zeci încasau peste 10 milioane de dolari pe an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jp morgan #First Republic #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Supremă de Justiție (Dosarul nr. 2rh-5/25 NR. PIGD 2-19179753-01-2rh-03032025) a respins, la 14 mai 2025, cererea de revizuire ca inadmisibilă, depusă de lichidatorul companiei „Elat-Neocons” SRL, Tair Manalati și a menținut dreptul de proprietate al Tatianei Melinte asupra unui apartament, procurat în anul 2019 în temeiul unui contract de investiții cu „Elat-Neocons”. Tatiana Melinte a susținut că a achitat integral suma de 250.000 lei, prezentând o chitanță și un bon fiscal în acest sens.

Dosarul Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr.la-302/24 1 -20149048-02-1 a 01042024), fiind axat pe condamnarea fostului administrator al companiei, Ghennadie Dilevschi pentru prejudicierea companiei „Elat-Neocons” cu peste 41 milioane lei, a calificat drept fictive 80 contracte de investiții în construcție. Ghennadie Dilevschi a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare fără restituirea prejudiciului, Iar contractele de investiții, semnate notarial și înregistrate la ASP, printre care figurează și contractul încheiat cu Tatiana Melinte, au fost calificate ca fictive de către instanța penală, deoarece, conform materialelor dosarului, fiind eliberat bonul de casă, mijloacele financiare în casieria companiei nu au fost introduse.

Vom menționa că „Elat-Neocons” a anulat chitanțele și bonurile fiscale, care atestă plățile prin decizie internă peste 2 ani după eliberare, contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 474/1998, cât și Hotărârii Guvernului nr. 141/2019, care NU prevăd astfel de procedură de anulare a bonurilor de casă eliberate plătitorilor, iar Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a oferit statut juridic acestor acțiuni ale „Elat-Neocons”.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474/1998, ”bonul de casă este un document confirmativ emis de mașina de casă și de control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operațiunea economică și achitarea plății.”

Printre Deciziile judecătorești, care NU au recunoscut bonul de casă al Tatianei Melinte în calitate de document confirmativ se numără Dosarul Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2a-1813/2021 2-19179753-02-2a-26042021). Chitanța la dispoziția de încasare și copia bonului fiscal, eliberat de „Elat Neocons” SRL, privind achitarea sumei conform contractului de investiție nu a servit ca probă pertinentă și concludentă. Preşedintele ședinței, judecătoarea Anton Marina a respins în anul 2021 acțiunea, motivând că plata nu a fost dovedită prin documente bancare, ci doar printr-un bon de casă, considerat insuficient. „Faptul că apelanta/reclamanta a achitat suma de 250.000 lei prin alte mijloace decât cele expres prevăzute în contract nu demonstrează executarea corespunzătoare a contractului, fapt ce i-ar acorda dreptul de a pretinde înregistrarea dreptului de proprietate”, deși, potrivit punctului 4.11 din contract, plata trebuia dovedită prin documente bancare sau dispoziții de plată cu nota băncii, ordin de incasare și alte documente, iar bonul de casă nu a fost considerat de judecătoarea Anton Marina de la Curtea de Apel, un mijloc probator suficient. Este notabil că această judecătoare la 10.04.2025 nu a trecut evaluarea externă (vetting-ul).

În 2022, CSJ a casat hotărârea instanței anterioare și a trimis cauza spre rejudecare. Ulterior, în iunie 2022, Curtea de Apel (Dosarul nr. 2a-1110/22 2-19179753-02-2a-03032022) a admis acțiunea Tatianei Melinte și i-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului.

Poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) privind bonurile de casă expusă într-un răspuns oficial din 14 mai 2025 (nr. 26-08/5-20/78143), bonul de casă este un document confirmativ valabil, emis de mașina de casă și control, care atestă o operațiune economică și achitarea plății.

Conform unui material publicat de bani.md, compania „Elat-Neocons” este implicată într-un scandal de amploare, fiind acuzată că încearcă să deposedeze de locuințe 80 de familii din Chișinău. Aceștea au achitat integral pentru apartamente în blocuri construite de companie, însă au primit titlurile de proprietate prin decizii judecătorești în anii 2021-2022, iar hotărârile judecătorești sunt acum revizuite în instanțe, la inițiativa lichidatorului companiei. Situația a generat proteste și apeluri către autorități pentru intervenție.