Panică la Gazprom. Ucraina refuză mutarea punctului de tranzit al gazului în Rusia

Stația de măsurare a gazului „Sudja” din Ucraina, controlată de forțele ucrainene, nu mai funcționează din cauza lipsei electricității și a personalului tehnic. Bateriile care alimentau echipamentele sunt epuizate, iar posibilitățile de a restabili alimentarea cu energie și de a repara echipamentele sunt inexistente în prezent, scrie The Moscowtimes.

Pentru a rezolva problema, Gazprom a propus mutarea punctului de predare a gazului către Ucraina la stația „Dolgoe”, situată la 300 km de granița ucraineană, în apropierea graniței dintre regiunile Kursk și Orel. Cu toate acestea, Ucraina a refuzat propunerea.

Într-o conversație cu oficialii Gazprom, aceștia au glumit, spunând că, dacă stația „Dolgoe” ar fi cucerită de forțele ucrainene, ar trebui să mute punctul de predare a gazului până la Urengoi, în Rusia. Deși comentariul a fost făcut în glumă, oficialii Gazprom nu exclud posibilitatea avansării forțelor ucrainene mai adânc pe teritoriul rus.

Problema majoră este legată de dificultățile cu care Gazprom se va confrunta atunci când va încerca să convingă clienții europeni din Austria și Slovacia să accepte schimbările în contracte. Începând cu 2025, Ucraina ar urma să transporte gaze aparținând clienților europeni, iar plata pentru tranzit ar veni de la companiile occidentale, nu de la Gazprom.

Ucraina refuză să semneze un nou acord de tranzit cu Gazprom, acuzând compania rusă de încălcarea repetată a promisiunilor și de lipsa de fiabilitate. Această situație ar putea duce la o reconfigurare radicală a tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina sau chiar la oprirea totală a acestuia, pe fondul războiului în curs și a tensiunilor continue dintre cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statie #tranzit #Gazprom #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.