Panică la Gazprom. Ucraina refuză mutarea punctului de tranzit al gazului în Rusia

Stația de măsurare a gazului „Sudja” din Ucraina, controlată de forțele ucrainene, nu mai funcționează din cauza lipsei electricității și a personalului tehnic. Bateriile care alimentau echipamentele sunt epuizate, iar posibilitățile de a restabili alimentarea cu energie și de a repara echipamentele sunt inexistente în prezent, scrie The Moscowtimes.

Pentru a rezolva problema, Gazprom a propus mutarea punctului de predare a gazului către Ucraina la stația „Dolgoe”, situată la 300 km de granița ucraineană, în apropierea graniței dintre regiunile Kursk și Orel. Cu toate acestea, Ucraina a refuzat propunerea.

Într-o conversație cu oficialii Gazprom, aceștia au glumit, spunând că, dacă stația „Dolgoe” ar fi cucerită de forțele ucrainene, ar trebui să mute punctul de predare a gazului până la Urengoi, în Rusia. Deși comentariul a fost făcut în glumă, oficialii Gazprom nu exclud posibilitatea avansării forțelor ucrainene mai adânc pe teritoriul rus.

Problema majoră este legată de dificultățile cu care Gazprom se va confrunta atunci când va încerca să convingă clienții europeni din Austria și Slovacia să accepte schimbările în contracte. Începând cu 2025, Ucraina ar urma să transporte gaze aparținând clienților europeni, iar plata pentru tranzit ar veni de la companiile occidentale, nu de la Gazprom.

Ucraina refuză să semneze un nou acord de tranzit cu Gazprom, acuzând compania rusă de încălcarea repetată a promisiunilor și de lipsa de fiabilitate. Această situație ar putea duce la o reconfigurare radicală a tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina sau chiar la oprirea totală a acestuia, pe fondul războiului în curs și a tensiunilor continue dintre cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statie #tranzit #Gazprom #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.