Decizia Chișinăului care va înfuria Gazprom-ul! Tofilat: Putem institui administrare specială la Moldovagaz

Chișinăul pregătește o mișcare îndrăzneață în relația sa cu Gazprom, printr-o posibilă instituire a unei administrări speciale la Moldovagaz, potrivit memebriului Consiliului de Observatori de la Moldovaga, Sergiu Tofilat. Această decizie ar putea provoca reacții dure din partea gigantului rus, care deține majoritatea în companie.

„Ne uităm la structura Consiliului de Observatori al Moldovagaz, unde avem patru membri propuși de Ministerul Energiei. Doi reprezintă Republica Moldova și patru sunt din partea Federației Ruse. Majoritatea de voturi este de cinci, ceea ce înseamnă că nimeni nu deține controlul absolut. Pe 25 septembrie va avea loc un vot important, iar indiferent de rezultat, suntem pregătiți cu un plan de rezervă. Legislația ne permite, în caz de necesitate, să numim o administrare externă”, a declarat Tofilat.

Pe 19 septembrie, Ministerul Energiei a desemnat patru membri în Consiliul de Administrație al Moldovagaz, printre care Dorin Junghietu, președinte al consiliului, și Vadim Ceban, vicepreședinte. Lor li se alătură Eduard Calancea și Radu Mandraburc.

În Consiliul de Administrație al Moldovagaz sunt nouă membri, dintre care cinci reprezintă Federația Rusă și patru Guvernul Republicii Moldova. Moldovagaz este controlată în majoritate de Gazprom (50%), urmat de Agenția Proprietății Publice din Moldova (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%).

Compania a înregistrat în 2023 un profit de 1,282 miliarde de lei, în contrast cu pierderile de 323 milioane de lei din 2022, conform raportului său financiar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #numire #Moldovagaz #decizie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.